Sari la conținut

Hidroelectrica: Lacurile de acumulare sunt invadate de sute de tone de deşeuri

 

„Hidrocentrala Porţile de Fier I, care produce 48% din energia electrică furnizată de Hidroelectrica şi circa 65% din servicile tehnologice de sistem, s-a confruntat cu probleme de o gravitate deosebită din cauza pătrunderii în turbine a diferitelor corpuri plutitoare aduse de Dunăre. În luna aprilie 2014, prin grătarele hidroagregatului nr.1 de la Hidrocentrala Porţile de Fier I a pătruns o anvelopă uzată care a blocat funcţionarea turbinei hidraulice. Efortul depus de Hidroelectrica pentru remedierea avariei a însemnat peste 48 ore de muncă continua, pierderi de energie şi implicit de venituri. O lună mai târziu (...) un buştean a distrus barele grătarului blocând palele aparatului director cu consecinta indisponibilizarii hidroagregatului pentru 30 de ore”, se arată într-un comunicat al Hidroelectrica, citat de Mediafax.

Reprezentanţii producătorului de energie spun că lacurile de acumulare administrate de Hidroelectrica sunt invadate de resturi din gospodăriile populaţiei, deşeuri de la exploatările forestiere, buşteni, PET-uri, anvelope uzate, animale care sunt colectate în perioada de viitura ( martie-iunie) din zonele amonte şi sunt aduse de afluenţi în zona camerelor de încarcare şi a prizelor de apă ale hidrocentralelor pe care, în cel mai bun caz, le înfundă.

„Pentru a evita înfundările de grătare la prize şi la camerele de încărcare, Hidroelectrica alocă milioane de euro în fiecare an pentru achiziţia şi exploatarea maşinilor şi graifărelor de curăţat grătare şi pentru igienizarea frontului de retenţie (colectarea şi transportul plutitorilor de la suprafaţa apei). Hidroelectrica mai plăteşte şi peste 80 milioane de euro anual către Administraţia Naţională Apele Române, sumă care reprezintă contravaloarea apei uzinate în fiecare hidrocentrală, apă, care aşa cum rezultă din cele de mai sus, ar trebui să fie livrată la nivelul calitativ prevăzut de lege, fără copaci, PET-uri, anvelope şi alţi plutitori”, se menţionează în comunicat.

„Toate lacurile de acumulare sunt invadate de sute de tone de plutitori anual. Hidroelectrica încearcă să responsabilizeze prin acest demers decidenţii politici şi populaţia lansând o campanie pe termen lung de conştientizare cu privire la riscurile şi efectele poluării apei”, mai spune sursa citată.

Punctul de vedere al ANAR

„SC Hidroelectrica SA și AN „Apele Române” sunt administratorii principalelor baraje din România. Prin urmare, atât SC Hidroelectrica, cât și A.N.”Apele Române” au obligația să asigure exploatarea în condiții de siguranță și întreținerea lucrărilor cu folosință complexă, conform normelor și a regulamentelor de exploatare în vigoare.

Atât SC Hidroelectrica S.A, cât și A.N. ”Apele Române”, în calitate de administratori ai acestor lucrări, trebuie să-și ia toate măsurile necesare bunei funcționări a barajelor pe care le dețin, inclusiv îndepărtarea plutitorilor care ar putea pune în pericol buna funcționare a acestora. Avariile produse la instalațiile de funcționare a barajelor, cauzate de plutitori și nu numai, trebuie să fie remediate de către ambele instituţii pentru lucrările pe care le administrează, în cel mai scurt timp, în vederea bunei funcționări a lucrărilor.

În autorizațiile de gospodărire a apelor emise pentru lacurile de acumulare din administrarea SC Hidroelectrica SA este prevăzută următoarea condiție: ”Sucursala va acționa pentru curățarea frontului de retenție (frontal deversant și prize hidroagregate) de plutitori ce pot crea blocaje (lemn, bușteni etc.) prin colectarea și transportul acestora în locuri special amenajate cu notificarea ANAR/ABA”. Această condiție este agreată și de către SC Hidroelectrica SA.

Având în vedere faptul că reprezentanții SC Hidroelectrica SA subliniază faptul că ”lacurile de acumulare sunt invadate de deșeuri provenite din curțile oamenilor….care sunt colectate în perioada de viitură (martie-iunie) din zonele amonte și sunt aduse de afluenți în zona camerelor de încărcare și a prizelor de apă ale hidrocentralelor”, menționăm faptul că inundațiile sunt evenimente de forță majoră, conform legislației din Codul Civil.

Referitor la situația semnalată de SC Hidroelectrica la Hidrocentrala Porțile de Fier I, menționăm că este de notorietate faptul că Dunărea colectează la granița României cu Serbia deșeurile menajere și plutitori provenite dintr-o mare parte din Europa. Prin urmare, instalațiile de la barajul Porțile de Fier și nu numai au fost proiectate și construite cu grătare, flotori, etc., destinate special unor astfel de situații. Problemele semnalate de către SC Hidroelectrica SA se referă, pe o parte, la problema managementului deșeurilor în localități, inclusiv necesitatea educării populației și, pe de altă parte, la cazurile de forță majoră (inundații, etc.), în care copacii sunt smulși din rădăcini și transportați pe cursul de apă în aval.

În ceea ce privește contribuțiile specifice pentru apa brută plătite către Apele Române, ele sunt reglementate prin lege. Menționăm că apa brută este material primă folosită în procesul tehnologic și reprezintă circa 10% din cifra de afaceri SC Hidroelectrica S.A, aceasta înregistrând condițiile achitării contribuțiilor către ANAR un profit declarat de peste 200 mil. euro, în anul 2013, ce reprezintă 2,5% din valoarea materiei prime folosite în producerea energeiei electrice..

În lunile aprilie-mai a.c., Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice prin Departamentul de Ape, Păduri și Piscicultură, organizeaza anual, în fiecare județ, prin Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, acțiuni de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă și au fost realizate și întreținute șanțurile și rigolele în localități pentru asigurarea secțiunilor de scurgere a apelor mari. La aceste acțiuni de verificare, au participat reprezentanți ai prefecturii, IJSU, ai Administrațiilor Bazinale de Apă, inclusiv Inspecția Apelor și ai Gărzii Naționale de Mediu. De la începutul anului, au fost controlate aproape 700 de localități și au fost aplicate amenzi în valoare de aproape 230 mii lei”, a transmis ANAR, într-un comunicat de presă.