În ciuda criticilor, Japonia va vâna 177 de balene „în scop științific”

Japonia a lansat, miercuri, o nouă campanie de vânătoare de balene în nord-vestul Pacificului, în ciuda criticilor internaționale și a opoziției din partea organizațiilor pentru protecția drepturilor animalelor, informează AFP.

Trei nave urmează să plece joi pentru o misiune ce se va desfășura până la sfârșitul lunii septembrie și care va avea ca scop uciderea a 43 de balene Minke și a 134 de balene Sei, au precizat Agenția pentru Pescuit și Ministerul Afacerilor Externe într-o declarație comună.

Duminică, Japonia a lansat deja o campanie de vânătoare în lungul coastelor din Pacificul de Nord pentru capturarea a 47 de balene Minke până la mijlocul lunii iulie.

Pentru a motiva aceste acțiuni Japonia invocă scopuri științifice, însă nu a făcut niciodată un secret din faptul că carnea acestor animale marine ajunge de multe ori în farfurii.

Arhipelagul japonez este semnatar al moratoriului Comisiei Baleniere Internaționale (IWC), însă invocă vânătoarea în scopuri științifice. Această poziție este denunțată de organizațiile pentru apărarea cetaceelor și de mai multe state care estimează că Tokyo se prevalează într-o manieră necinstită de excepția prevăzută în moratoriul ce datează din 1986, precizează sursa citată.

În 2014, Curtea Internațională de Justiție a dispus Tokyo să pună capăt acestei vânători în apele Antarcticii motivând că nu au fost îndeplinite criteriile științifice necesare. Japonia a anulat campania de vânătoare din 2014-2015, însă a reluat pescuitul balenelor anul următor, ca parte a unui program modificat.

Antarctica a fost scena unor confruntări între balenierele japoneze și apărătorii animalelor.

Consumul de carne de balenă are o lungă istorie în Japonia, țară în care pescarii capturează de secole aceste cetacee. Industria balenieră a cunoscut apogeul după Al Doilea Război Mondial, practica contribuind la alimentarea unei țări confruntată cu foametea.

Însă, consumul acestui tip de carne albă sau roșie, cu aspect de mușchi de vită, a scăzut considerabil după ce arhipelagul a devenit una dintre cele mai bogate economii din lume.

Sursa: Agerpres