Sari la conținut

Meseriile solicitante distrug creierul

Este stresat și ceea ce este cel mai îngrijorător este faptul că se deteriorează exact partea responsabilă cu emoțiile. Ceea ce poate duce la stări de anxietate, rezultate slabe la școală sau la muncă și chiar la depresii.

Studiul a arătat că folosirea noilor tehnologii a dus la reducerea capacității de memorare a 20% dintre participanții la studiu.

Activităţile simultane nu fac bine nici la creier şi nici la buget. Sună destul de ciudat dacă stăm să ne gândim că angajatul care trimite email-uri, scrie mesaje şi mai răspunde şi la telefon este considerat angajat model. Nu este aşa. Nu este nici pe departe un model de eficiență, deşi Napoleon nu ar fi de acord. Pe lângă daunele pe care le provoacă creierului, multitaskingul aduce pierderi anuale de aproape 500 de miliarde de dolari.

Conform unui studiu al unor cercetători de la universitatea Sussex citat de Forbes, creierul suportă transformări de structura în momentul în care este supus unor activități multiple pe o perioadă mai lungă.

Studiu a ajuns și la concluzia că atunci când oamenii iși împart atenția în mai multe locuri ei par să lucreze mai repede dar de fapt produc mai puţin. După doar 20 de minute de lucru multitasking oamenii se simt stresaţi, nervoşi și obosiți. Ca tacâmul să fie complet, un proiect al universității Harvard arată că este mult mai costisitor să faci mai multe lucruri în acelaș timp decât dacă ai face unul singur.

Altfel spus, pe lângă problemele legate de sănătate, multitaskingul presupune costuri urise la nivel mondial care ajung şi la 450 de miliarde de euro. Aceste studii arată de fapt că în afară de proceselor semi-automate, cum ar fi mersul, când vine vorba de procese congnitive în care trebuie suntem bombardați cu informaţie nouă, creierul nu da randament decât dacă facem lucrurile pe rând.

Pe aceeași temă