Sari la conținut

Mister. Plasticul aruncat în oceane, de negăsit

Deşi e ilegal încă din anii '70 ca vasele să arunce plastice peste bord, în realitate se aruncă din ce în ce mai mult, mai ales că producţia de profil a crescut de peste cinci ori în ultimul sfert de secol. Cele mai optimiste estimări vorbesc despre o cantitate de un milion de tone de plastic care ajunge în fiecare an în oceane.

Aproape întreaga cantitate de plastic aruncată dispare fără urmă. 99% din plasticul aruncat în oceane nu mai e acolo. Descoperirea le dă oamenilor de ştiinta bătăi mari de cap. Deşi au aparut tot felul de teorii, cum că plasticul ar fi de fapt biodegradabil sau că a fost spart în nanoparticule, cercetatorii nu au un răspuns la ce se întâmplă. Pare a exista o groapă de gunoi care nu se umple.

Uriaşele insule de gunoi despre care s-a scris că s-ar forma continuu pur şi simplu nu erau acolo, iar celebra insula de plastic din Pacific, despre care se credea că ar fi de două ori cât statul americanTexas e mult mai mică.

Descoperirea a dat peste cap toate aşteptarile cercetatorilor, care acum se întreabă cum şi unde a disparut plasticul. O teorie ar fi că ar fi fost mâncat de peşti. Razele soarelui şi curenții le-ar fi degradat, le-ar fi spart în bucăți foarte mici, pe care anumite specii le înghit constant.

Implicaţiile însă sunt de-a dreptul îngrijorătoare, nu numai pentru că nu se cunoaşte impactul chimicalelor asupra vieţii marine, dar peștii ajung în farfuriile oamenilor. Alţi cercetători înclină să creadă că de fapt plasticul nu a disparut, ci că e pe fundul oceanelor. O altă explicaţie ar fi că a fost purtat de curenți la țărm, însă e vorba de o cantitate atat de mare, încât ar fi observate. Or nu sunt de găsit şi aceasta este un mister.