Sari la conținut

Până în 2050, 90% dintre corali vor muri. Cum mai pot fi salvați

Barierele de corali sunt pe cale de dispariție, avertizează oamenii de știință. Până în 2050, circa 90% din recifele de corali vor fi murit. Oamenii de știință lucrează la metode alternative de salvare a recifelor, dar atrag atenția că este vitală stoparea încălzirii globale. Miza? Sănătatea planetei: de recifele de corali depind un sfert din toate speciile marine și o jumătate de miliard de oameni.

University Of Miami Studies Climate Change Effects On Coral Reef

Foto: Gulliver/ Getty Images

Daunele provocate de apa oceanelor și a mărilor tot mai caldă celui mai mare ecosistem de pe Pământ este mult mai mare decât se credea anterior, potrivit unui studiu publicat în revista Nature, care atrage atenția că efectul temperaturilor record din 2015 și 2017 asupra barierei de corali este „fără precedent”.

Recifurile de corali produc o parte din oxigenul pe care îl respirăm. Supranumite „păduri tropicale subacvatice” ele ocupă un procent mic din ocean, dar una din patru specii marine își au habitatul aici. De asemenea, recifurile formează bariere importante care protejează coasta de furtuni. Aduc miliarde de dolari din turism și pescuit și sunt folosite în cercetarea medicală pentru vindecarea unor boli, printre care cancerul, artrita și infecțiile virale sau bacteriene.

„Fie că trăiești în America de Nord, în Europa sau în Australia ar trebui să fii îngrijorat. Nu vorbim despre o destinație îndepărtată de vacanță. Este esența ecosistemului care ne susține pe noi. Și este distrusă. Nu poți să fii mai prost de atât, să distrugi exact acel lucru de care depinde viața ta: ecosistemul, și să crezi că ai să scapi nepedepsit”, a spus biologul Ove Hoegh-Guldberg, directorul Institutului de Schimbare Globală al Universității Queensland din Australia.

Decolorarea survine anterior morții coralilor

Coralii sunt nevertebrate, iar habitatul lor este preponderent în apele tropicale. Ei secretă carbonat de calciu cu ajutorul căruia construiesc un schelet protector care crește și se colorează, datorită unei relații simbiotice cu algele care trăiesc în țesuturile lor și care le dau energie. Dar coralii sunt sensibili la fluctuațiile de temperatură și suferă atunci când cresc temperaturile apelor și aciditatea, precum și din cauza pescuitului excesiv, poluării, dezvoltării pe coastă.

O creștere în temperatură chiar și de 1-2 grade îi face pe corali să respingă algele, astfel că scheletul protector alb rămâne vizibil. Procesul este cunoscut drept „decolorare”. Coralii decolorați își revin dacă apa se răcește, dar dacă temperaturile ridicate persistă mai multe luni, aceștia mor. Într-un final reciful se va degrada, iar animalele marine vor rămâne fără habitat.

Scenes Of Lady Elliot Barrier Reef Eco Island

Foto: Gulliver/ Getty Images

Chiar dacă au mai avut loc episoade de decolorare, oamenii de știință spun că cel mai recent, cel din 2016, a provocat de departe cele mai multe pagube și pe cea mai mare suprafață. Prima decolorare a avut loc în 1998, când 16% din corali au murit. Situația a scăpat dramatic de sub control în 2015-2016 când Fenomenul El Nino s-a extins, ceea ce a dus la încălzirea Pacificului lângă Ecuator și a declanșat cea mai extinsă decolorare a coralilor care a fost documentată vreodată. Procesul de decolorare continuă și astăzi, după ce El Nino s-a încheiat. 

Cercetarea a arătat că într-o zonă din nordul Marii Bariere de Corali din Australia, circa 83% din recifuri au murit. 

„Nu ne așteptam să vedem o astfel de distrugere a Marii Bariere de Corali în următorii 30 de ani. În nord, două treimi din recifuri erau pe moarte și acum au murit”, a spus profesorul Terry P. Hughes, directorul Centrului pentru Studii ale Recifurilor de Corali de la Universitatea James Cook din Australia.

Chiar dacă în general presa a relatat despre ce se întâmplă cu Marea Barieră de Corali din Australia, și alte recife au fost afectate de încălzirea globală la fel sau chiar mai grav, din Japonia, până în Hawaii sau Florida. În insulele Maldive, circa 73% din recife suferiseră de decolorare între martie și mai 2016.

Cele mai lovite au fost zonele din centrul Pacificului. O cercetare în Kiritimati, în republica Kiribati, a arătat că temperaturile mai ridicate decât cele normale au avut o durată de 10 luni în perioada 2015-2016, timp în care 90% din recife au murit.

90% dintre corali vor muri până în 2050

Viteza distrugerii îi alarmează pe oamenii de știință și pe ecologiști, deoarece coralii nu au timp să se refacă înainte să fie loviți de un nou val de temperaturi calde. Acțiunea globală urgentă pentru a stopa încălzirea globală este unica soluție pentru ca bariera de corali să nu dispară complet. 

Efectul de decolorare arată că coralii sunt supuși unui stres foarte mare. De asemenea, decolorarea arată că reciful respectiv este pe moarte. Cu toate acestea, procesul poate fi stopat, iar recifurile își revin dacă apa se răcește.

Scenes Of Lady Elliot Barrier Reef Eco Island

Foto: Gulliver/ Getty Images

Oamenii de știință au început să lucreze la metode alternative care ar putea salva coralii. Spre exemplu, o cercetătoare din Hawaii încearcă să „învețe” coralii să supraviețuiască la temperaturi ridicate prin expunerea lor la temperaturi mai ridicate ne-letale în speranța că vor învăța să se adapteze stresului.

„Nu este ceva ce o să se întâmple peste 100 de ani. Le pierdem chiar acum, foarte rapid, mai rapid decât cred că ne-am imaginat”, a explicat biologul marin Julia Baum de la Universitatea Victoria din Canada.

Chiar dacă încălzirea globală ar putea fi oprit în acest punct, oamenii de știință tot de așteaptă ca 90% din corali să moară până în 2050. Iar fără o intervenție drastică, riscăm să îi pierdem pe toți,.

„Să pierzi recifurile de corali înseamnă să pui în pericol sănătatea unui procent foarte mare din populația umană”, a spus directoarea Institutului de Biologie Marină din Hawaii, Ruth Gates.