Sari la conținut
News Alert

Premieră spaţială: Sonda europeană Rosetta a ajuns lângă cometa pe care o urmăreşte de 10 ani

Această premieră ştiinţifică va permite oamenilor de ştiinţă să obţină o serie de informaţii inedite despre originea Sistemului Solar, informează AFP, citat de Mediafax.

„Am ajuns lângă cometă”, a declarat, la ora 09.29 GMT, Sylvain Lodiot, coordonatorul misiunii Rosetta de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), de la Centrul de control din Darmstadt (Germania).

Câteva minute mai târziu, contul de Twitter al sondei spaţiale (@ESA_Rosetta) a salutat la rândul său evenimentul mult aşteptat, publicând mesajul "Salutare, cometă!" în 20 de limbi.

Lansată în 2004, Rosetta a parcurs în total peste 6 miliarde de kilometri în spaţiu, efectuând patru rotaţii în jurul Soarelui şi trecând de trei ori pe lângă Terra şi o dată pe lângă Marte, pentru a-şi accelera viteza de croazieră.

La o distanţă de peste 400 milioane de kilometri de planeta noastră, undeva între Jupiter şi Marte, sonda europeană s-a poziţionat în sfârşit, miercuri, la 100 kilometri de cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko. Botezată "Ciuri" de anumiţi cercetători, cometa pluteşte în vidul spaţial cu o viteză de circa 55.000 kilometri/ oră.

„Sonda europeană Rosetta este de acum primul vehicul spaţial din istorie care a efectuat o întâlnire cu o cometă, fapt care reprezintă un jalon de marcă în explorarea originilor noastre. De acum descoperirile vor începe cu adevărat!”, a declarat directorul general al ESA, Jean-Jacques Dord.

Dacă totul se va petrece aşa cum este prevăzut, Rosetta nu se va depărta de cometă, apropiindu-se inexorabil de aceasta şi însoţind-o în drumul ei spre Soare, pe lângă care va trece în august 2015.

Înzestrată cu 11 instrumente ştiinţifice (camere video, spectrometre, analizatori de praf şi de particule), Rosetta va studia în detaliu nucleul cometei, dar şi gazele şi praful ejectate (care alcătuiesc coama cometei) în momentul apropierii ei de Soare.

Pe 11 noiembrie, sonda europeană va încerca un alt tur de forţă spaţial şi ştiinţific: plasarea pe cometă a unui robot-laborator, Philae, ce are dimensiunile unui frigider şi este echipat cu numeroşi senzori.

Cometele sunt considerate a fi nişte "martori" ai materiei primitive pe baza căreia s-a format Sistemul Solar, în urmă cu 4,6 miliarde de ani. Ele ar putea deţine, potrivit unor cercetători, informaţii cheie despre originea vieţii de pe Terra.

Ajunsă de acum la destinaţie, sonda va efectua orbite hiperbolice în jurul cometei, la o distanţă de circa 100 kilometri de aceasta, a explicat cercetătorul Sylvain Lodiot.

Apoi, sonda va scădea gradual distanţa şi veritabila plasare pe orbită va avea loc începând de la jumătatea lunii septembrie, când Rosetta se va afla la o altitudine de doar 60 de kilometri, în câmpul gravitaţional al cometei, a precizat CNES, agenţia spaţială franceză.

Rosetta se va apropia apoi şi mai mult de cometă, colectând pe parcurs tot mai multe informaţii despre forma, masa şi intensitatea câmpului gravitaţional al nucleului.

Aceste elemente sunt indispensabile pentru determinarea celor mai bune locuri posibile de plasare a "pasagerului VIP", Philae, un robot-laborator care va continua investigaţiile pe teren.

În funcţie de activitatea cometei, Rosetta va trebui să se apropie până la o distanţă de 10 kilometri de suprafaţa nucleului şi, apoi, chiar mai aproape (2-3 kilometri), în noiembrie, pentru a-l plasa pe Philae, el însuşi înzestrat cu alte 10 instrumente ştiinţifice.

Speranţa de viaţă a lui Philae pe nucleul cometei este limitată, fiind cuprinsă între 4 şi 6 luni. Însă Rosetta va continua să însoţească cometa şi după încheierea misiunii robotului Philae.

Cu un cost total de aproape 1,3 miliarde de euro, misiunea spaţială Rosetta, iniţiată în urmă cu 20 de ani, este programată să dureze până cel puţin în decembrie 2015.