Sari la conținut

Pro şi contra gazelor de şist: dispută între experți și ONG-uri

Cercetatorii români spun că protestele de la Pungești au la bază o campanie agresivă a organizaţiilor neguvernamentale, însa nu şi argumente ştiinţifice.

„'Fracturarea ar putea reactiva falia Snagov-Vidraru' - nu ştim ce este asta... 'existând pericolul de producere a tzunamiului în Marea Neagră'... Nşte aberaţii mai mari sunt greu de imaginat. De ce nu protesteaza nimeni apropos de otrăvirea apelor și a solului de chimizarea agriculturii?”, spune Antoneta Seghedi, președintele Institutului Național de Geologie.

De cealaltă parte, reprezentanţii ONG -urilor spun că specialiştii apără interesele companiilor străine.

„Sunt influenţaţi financiar de o corporaţie şi influenţaţi profesional de către alţii de deasupra lor care sunt influenţaţi financiar de aceasta corporaţie”, spune Alexandru Alexe, reprerzentant al Asociaţiei Activişti Fără Frontiere.

Organizaţiile neguvernamentale contestă metoda prin care sunt extrase gazele de șist din roci, prin fracturare hidraulică. Ecologiştii se tem că fracturarea hidraulică ar putea contamina cu metan pânza freatică.

Sonda propriu-zisă nu poluează cu nimic, nu are legătură cu apa freatică sau mediul de suprafaţă, pentru că fisurile care se fac sunt de ordinul câtorva milimetri”, spune Ion Mălureanu, profesor la Universitatea de Petrol şi Gaze.

Reprezentanţii Academiei României susţin că cercetătorii folosesc deja alte metode, fără injecţia apei cu chimicale. În unele zăcăminte, fracturarea se face chiar cu gaz metan pentru a se elimina pericolul contaminării.

Noi discutăm despre cantităţi de apă, dar de aceste cantităţi nu o sa mai avem nevoie peste trei ani... şi atunci noi blocăm cunoaşterea reală”, spune academicianul Nicolae Anastasiu.

Specialiștii estimează că România are rezerve de gaze de șist pentru 60 de ani, fiind a treia cea mai bogată țară din Europa în aceste resurse. Autoritățile au semnat peste 50 de acorduri de explorare.