Schimbările climatice, un subiect aproape inexistent în dezbaterile politice din România. Care sunt politicile de mediu din UE și SUA
Atenţia cercetătorilor şi a liderilor politici s-a îndreptat în ultimii ani spre zona arctică. Şi nu întâmplător, pentru că în 2007, de exemplu, calota glaciară de la Polul Nord a pierdut o suprafaţă de gheaţă cât Alaska şi Texas la un loc. Specialiştii sunt îngrijoraţi şi pentru că luna septembrie a acestui an a fost cea mai călduroasă din ultimii peste 130 de ani.
Schimbările climatice au pus în ultimii ani Europa pe gânduri, pe măsură ce bătrânul continent a fost afectat de furtuni puternice, inundaţii devastatoare şi incendii de vegetaţie interminabile. Tocmai de aceea, liderii Uniunii Europene au aprobat cel mai ambiţios program privind reducerea poluării.
„Am făcut un pas crucial înainte, am stabilit o ţintă care va garanta că Europa va fi un jucător important, un partener important în viitoarele înţelegeri internaţionale cu privire la climă”, spune Angela Merkel, cancelarul Germaniei.
Blocul comunitar a alocat 20% din buget pe 2014-2020 pentru problemele de mediu. Liderii europeni s-au angajat să reducă emisiile poluante cu 20 la sută până în 2020 şi cu 40 la sută până în 2030. Politica Uniunii Europene vizează şi o creştere cu 27 la sută a utilizării biocarburanţilor până în anul 2030.
De cealaltă parte a Atlanticului, Statele Unite nu au fost nici ele ocolite de dezastre.
Tornadele, vijeliile şi inundaţiile au devastat teritoriul american, provocând pagube de sute de milioane de dolari numai în ultimii ani. Deşi politica Washingtonului a fost întotdeauna reticentă faţă de adoptarea unor măsuri care să împiedice competiţia economică, odată cu administraţia Obama, politicile de mediu s-au schimbat radical.
„Nicio ţară nu este imună. În America, ultimul deceniu a fost cel mai cald de când se fac măsurători”, afirmă Barack Obama, preşedintele Statelor Unite.
Autorităţile federale au adoptat în urmă cu patru ani un plan de investiţii în energia verde, în valoare de 15 miliarde de dolari pe an şi s-au angajat că Statele Unite vor reduce emisiile cu efect de seră cu 17 la sută până în 2020 şi cu peste 40 la sută până în 2040. Totul, în condiţiile în care Statele Unite sunt considerate printre cei mai mari poluatori de pe planetă, alături de economiile emergente: China, India şi Brazilia.
Pe de altă parte, politicile care tratează problematica schimbărilor climatice sunt contrabalansate de competiţia acerbă de pe piaţa mondială pentru resurse energetice. Criza ucraineană şi conflictul diplomatic dintre Rusia şi Occident generat de aceasta au readus în centrul atenţiei dependenţa ţărilor europene de gazul rusesc. În acest context, tot mai multe voci din ţările Uniunii Europene au început să susţină alternativa exploatării gazelor de şist pentru a preveni un eventual refuz al Moscovei de a mai livra gaze. Problema a început să frământe tot mai mult şi elita politică din ţara noastră. Experţii estimează că la Polul Nord se găsesc 15% din rezervele de petrol şi 30% din rezervele de gaze încă nedescoperite ale lumii. Nu întâmplător, Rusia şi-a reactivat o fostă bază militară în nordul îngheţat, ceea ce a iritat Canada, care are la rândul său interese în zonă.
Politica de mediu a Uniunii Europene
Fonduri alocate din bugetul pe 2014-2020: 20%
Ţinte:
- reducerea cu 20% a emisiilor până în 2020
- reducerea cu 40% a emisiilor până în 2030
- creşterea cu 27% a utilizării biocarburanţilor până în 2030>
Politica de mediu a Statelor Unite
Investiţii în energia verde: 15 miliarde dolari/an
Ţinte:
- reducerea cu 17% a emisiilor până în 2020
- reducerea cu 40% a emisiilor până în 2050>
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
