Sari la conținut
News Alert

Sistem unic de colectare a deșeurilor din Dunăre

Experţii au stabilit cele patru zone ale Dunării fluviale, în care traficul navelor este cel mai intens: Severin, Giurgiu, Călăraşi, Cernavodă. Acolo, au fost ridicate staţii de preluare şi tratare a reziduurilor.

Reziduurile navelor sunt preluate şi duse sus, la staţia de prelucrare. Acolo, unele dintre ele sunt transformate, spre exemplu, în îngrăşământ.

Apele rezultate din curăţarea tancurilor sunt decontaminate şi apoi revărsate în Dunăre. Uleiurile, după ce sunt tratate, sunt direcţionate către rafinării. Fiecare staţie este deservită de o navă care preia hidrocarburile în tancuri speciale şi le aduce la cheuri plutitoare.

Şalupele pot fi utilizate şi ca nave-pompier, adică pot interveni în stingerea incendiilor dar şi în alte intervenţii, precum depoluarea unor zone pe Dunăre.

În Europa, nu mai există un astfel de sistem, la asemenea standarde. Este primul. A fost un pionierat. Acum, celelalte state lucrează la implementarea acestui proiect”, spune Cristian Matei, director general al CN Administraţia Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu.

Până în urmă cu trei luni, când cele patru staţii au devenit funcţionale, deşeurile erau stocate timp îndelungat pe nave şi, de două ori pe an, se făceau voiaje în străinătate, special pentru golirea tancurilor. Costurile preluării deşeurilor sunt suportate de armatori şi ajung la 15 euro tona.

O intervenţie mai rapidă şi mai eficientă în cazul poluărilor a dus şi la reapariţia unor specii de peşti dispărute până de curând din Marea Neagră, printr-un fenomen de migrare.

E cazul rapanei, rapanei venosa, melcul de Marea Neagră, melcul care este prezent în Marea Neagră, originar din apele pacifice al Japoniei, care a devenit resursă şi este exploatat într-o manieră accentuată”, explică Simion Nicolaev, directorul Institutului „Grigore Antipa” din Constanţa.

Proiectul demarat de autorităţile portuare a costat 10 milioane de euro, bani europeni.