Sari la conținut

Un olandez luptă cu plasticul din mare

În fiecare an, opt milioane de tone de materiale plastice poluează mările şi oceane. O echipă de cercetători din Olanda vrea să pornească în 2017 o campanie de curăţare a nordului Oceanului Pacific, zona în care curenţii duc cele mai multe deşeuri.

Problema poluării prin plastic este o realitate, alături de încălzirea globală şi poluarea aerului. Dacă nu începem să curăţăm oceanele cât de curând, vom ajunge în situaţia în care astfel de bucăţi se vor rupe în altele tot mai mici”, a declarat inventatorul barierei, Boyan Slat.

Experţii susţin că bucăţile minuscule de plastic sunt înghiţite de peşti şi, în cele din urmă, cresc riscurile de infertilitate, de apariţie a bolilor genetice şi a diverselor forme de cancer la oameni.

Conceptul este foarte simplu. Vrem să realizăm un soi de ţărm artificial, departe de cele reale, pentru a intercepta bucăţile de plastic. Aceasta va fi cea mai lungă structură plutitoare amplasată într-un ocean”, a adăugat Slat.

Bariera plutitoare este menită să prindă bucăţile de plastic care plutesc în derivă. Testele au intrat în faza finală în orăşelul olandez Wageningen (Vaghenengăn),.

Aici testăm două scenarii diferite. Primul e legat de tot ceea ce poate fi mai rău în Oceanul Pacific, adică o furtună ce se poate produce o dată la 100 de ani, capabilă să creeze valuri de până la 30 de metri înălţime. Prin al doilea scenariu vrem să ne asigurăm că plasticul nu va trece peste barieră sau pe sub ea”, a subliniat tânărul.

De la doi kilometri în 2017, bariera antiplastic va ajunge la 100 de kilometri în 2020, când aşa numita Mare Pungă de Gunoi a Pacificului va deveni complet funcţională.

Totuși, există şi critici ai acestui proiect, care spun că în barieră ar putea ajunge şi multe vietăţi marine.