Sari la conținut

VIDEO. „Sunt 150% sigur!”. Ce se întâmplă pe fundul celui mai vechi lac din lume

Lacul Baikal, una dintre bijuteriile acvatice ale Siberiei, trece în prezent prin cea mai gravă criză ecologică din istoria recentă, avertizează experții în mediu.

Lacul Baikal deține o cincime din apa dulce la nivel mondial și este considerat o minune a naturii, de o „valoare excepțională pentru știința evoluționistă”, care merită să fie inclusă pe lista UNESCO, scrie cotidianul The Guardian.

Biodiversitatea impresionantă a Lacului Baikal include peste 3.600 de specii de viețuitoare și plante. Însă în ultimii ani, lacul, o importantă destinație turistică, a fost grav afectat de o serie de fenomene dăunătoare. Printre acestea se numără dispariția unui pește local numit Omul (Coregonus autumnalis migratorius), un salmonid endemic de talie mică ce constituie două treimi din producția piscicolă a Lacului Baikal. De asemenea, se înregistrează și o creștere rapidă a algelor putrede și moartea speciilor endemice de bureți.

Începând cu luna octombrie, autoritățile regionale au interzis pescuitul comercial al salmonidului Omul, care se găsește doar în Baikal și a căruia biomasă a scăzut în ultimii 15 ani cu mai mult de jumătate.

Anatoly Mamontov, biolog, susține că scăderea drastică a biomasei este cel mai probabil cauzată de braconajul scăpat de sub control, combinat cu efectele schimbărilor climatice. „Stocul de apă” al Baikalului este strâns legat de climă, spune Mamontov, precizând că zona lacului se confruntă cu secetă, „râurile cresc superficial, iar nutrienții sunt din ce în ce mai puțini”.

„Temperatura de la suprafața Baikalului a crescut, iar peștelui Omul nu-i place apa caldă”, a explicat biologul rus.

Invazia de inflorescențe algale, care întinde pe maluri covoare pestilențiale de alge Spyrogira putrede, este un alt pericol pentru ecosistemului Lacului Baikal. Cercetătorii sunt de părere că acesta este un semnal clar de alarmă că lacul nu mai poate absorbi fără consecințe poluarea provocată de om.

„Sunt 150% sigur că motivul este scurgea apelor reziduale” din orașele care nu au mijloacele tehnice necesare de epurare, în special cele în care se află fabrici de detergent, a declarat Oleg Timoșkin, biolog al Institutului de Limnologie al Academiei Ruse de Științe din Irkutsk.  

Cu peste un deceniu în urmă, unul dintre satele pitorești din proximitatea Lacului Baikal avea doar două ore de electricitate pe zi, dar acum accesul la energie electrică face ca „fiecare babușcă să poată închiria încăperile casei și să aibă o mașină de spălat”, a explicat Timoșkin.

În luna august, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, s-a plâns de „poluarea extrem de ridicată” în timpul unei vizite în arealul Baikalului, precizând că protejarea lacului trebuie să devină o „prioritate guvernamentală”.

În textele istorice, chinezii numeau Lacul Baikal drept „Marea din Nord” . „Baygal nuur” (Lacul Lumilor), îi spuneau triburile de buriați. Baikal s-a format acum 25-30 de milioane de ani, ceea ce face din el cel mai vechi lac din lume, având o adâncime maximă 1.642 de metri.