Sari la conținut

Studiu | Niciun fotbalist român nu a participat la blaturi

Trei sferturi dintre fotbaliştii care activează în Liga I şi Liga a II-a au avut în ultimele două sezoane întârzieri la plata salariilor, România aflându-se la acest capitol pe locul 3 în Europa, după Malta şi Turcia, se arată într-un studiu al FIFPRO, realizat pe plan naţional de către Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori. Din același studiu reiese că niciun fotbalist chestionat nu a declarat că ar fi participat la vreun meci aranjat, scrie News.ro.

fotbalisti picioare generic

La nivel mondial, doar cluburile din ţări precum Bolivia, Gabon, Tunisia, Camerun, Maroc stau mai prost la capitolul întârzieri salariale faţă de fotbalişti în comparaţie cu grupările din România. La polul opus, ţările care efectuează plata la timp a salariilor către fotbalişti sunt Franţa, Norvegia, Scoţia, Statele Unite sau Paraguay.

La nivel naţional, studiul a fost realizat pe 376 de jucători din campionatul intern, care activează în primele două ligi, fotbaliştii nedezvăluindu-şi identitatea. Singura echipă care nu a participat la sondaj a fost FC Viitorul.

Conform celui mai mare raport întocmit vreodată de sindicatul internaţional al fotbaliştilor (FIFPRO), cluburile din România sunt printre cele mai prost plătitoare din Europa. Astfel, în ceea ce priveşte media veniturilor declarate de către repondenţi în ultimele două sezoane, cei mai mulţi, 38,2 la sută, au un salariu între 4.000 şi 8.000 de dolari net pe lună. Jumătate din acest venit, între 2.000 şi 4.000 de dolari pe lună, îl au 34,1 dintre cei care au răspuns sondajului. Un procent destul de ridicat, 17,2 dintre fotbaliştii din România, au declarat că au un câştig mediu lunar de sub 1.000 de dolari şi 10,5 au un salariu mai mare de 8.000 de dolari.

În lume, mai puţin de 2 la sută dintre jucătorii de fotbal au venituri mai mari de 720.000 de dolari pe an, în timp ce peste 45 la sută primesc mai puţin de 1.000 de dolari pe lună. E adevărat însă că dintre fotbaliştii prost plătiţi, cu sume sub 1.000 de dolari pe lună, 75 la sută activează la cluburi din Africa, doar 32 la sută provenind din Europa.

La întrebările legate de relaţiile pe care le au cu cluburile angajatoare, 8 la sută dintre fotbaliştii din românia au afirmat că nu deţin o copie a contractelor cu cluburile, iar 60 la sută dintre aceştia sunt remuneraţi în baza unor contracte civile, în timp ce doar două procente au un al doilea contract de imagine sau de altă natură.

Practica încheierii contractelor civile este cel mai des întâlnită în Europa de Est, ca procentaj România aflându-se pe locul 5 în lume, după Croaţia, Cehia, Turcia şi Slovenia. Jucătorii care au semnate astfel de angajamente nu numai că nu beneficiază de protecţia legislaţiei muncii, dar se confruntă şi cu alte probleme cum ar fi întrzierile la plata salariilor.

În ceea ce priveşte presiunile exercitate de cluburi asupra jucătorilor, 15 la sută dintre fotbaliştii din primele două ligi au declarat că au fost obligaţi să se antrenze singuri, asupra a 15 procente dintre ei s-au făcut presiuni pentru a-şi prelungi contractele care urmau să expire, iar 44 la sută au întâmpinat probleme privitoare la transferul lor, fie din partea fostului club, fie din partea agentului care îi reprezenta.

Aproximativ 21 la sută dintre repondenţi s-au arătat nesatisfăcuţi de serviciile medicale, iar 13 la sută nu au nici măcar o zi liberă pe săptămână.

În ceea ce priveşte violenţa, 4 la sută au fost victime ale furiei suporterilor, 9 la sută au fost ameninţaţi de către aceştia, iar 7 procente au fost agresaţi sau hărţuiţi de către angajaţii clubului, fani sau colegi de echipă. La nivel mondial, 55 la sută dintre cazurile de violenţă raportate au avut drept agresori suporterii şi 22 la sută alţi fotbalişti.

Din punct de vedere statistic, în primele două eşaloane din România 76 la sută dintre fotbalişti sunt români. Cei mai mulţi jucători străini activează la cluburile din Cipru, peste 50 la sută, pe următoarele locuri la acest capitol aflându-se Statele Unite ale Americii şi Grecia.

Capitolul la care România stă cel mai bine în sondaj este participarea la jocuri trucate. Niciun fotbalist chestionat nu a declarat că ar fi participat la vreun meci aranjat, dar raportul sindicatului mondial al jucătorilor precizează că având în vedere datele referitoare la jocurile trucate, cel mai probabil acest rezultat nu este concludent.

„Fotbaliştii din România nu vor să recunoască că ar fi participat la astfel de jocuri sau că li s-ar fi cerut să participe la aşa ceva, deşi în chestionare nu trebuiau să-şi dezvăluie numele. Acesta este motivul pentru care suntem pe primul loc la acest capitol, dar se specifică în raport că datele nu sunt concludente”, a declarat pentru News.ro preşedintele AFAN, Emilian Hulubei.

Acesta este cel mai mare studiu realizat în rândul fotbaliştilor din întreaga lume cu privire la condiţiile din fotbalul profesionist masculin. Cercetarea a fost realziată cu ajutorul Universităţii din Manchester şi a cumulat răspunsurile a peste 14.000 de jucători din 54 de ţări din Europa, America şi Africa. Jucătorii au fost invitaţi să răspundă la 23 de întrebări, care acopereau subiecte cum ar fi salarii, contracte, transferuri, formare, aranjarea meciurilor, violenţa, siguranţa locului de muncă, sănătatea, bunăstarea şi educaţia.