Controverse în jurul patrimoniului sindicatelor

Data actualizării: Data publicării:
hartii dosare

După ce a stat şapte ani într-un sertar al Parlamentului, deputaţii scot la lumină o lege cu miză importantă: patrimoniul sindicatelor. Proiectul a fost depus de Mircea Geoană înaintea campaniei pentru prezidenţialele din 2009. Printre semnatari apar Dan Voiculescu, Crin Antonescu şi Victor Ponta. Iniţiativa este contestată de Uniunea Generală a Sindicatelor din România, care susţine că este moştenitoarea acestui patrimoniu.

Proiectul prevede că restuirea bunurilor care au aparţinut mişcării sindicale înainte de 1989 ar urma să se facă unei Uniuni Naţionale pentru Preluarea Patrimoniului Sindical. Aceasta urmează să fie înfiinţată în mod special în acest scop din confederaţiile sindicale reprezentative. În subordinea Guvernului ar urma să apară o Comisie formată din preşedintele ANRP, câte un reprezentant de la Justiţie, Economie, Finanţe, Secretariatul General al Guvernului şi un reprezentant al fiecărei confederaţii. Mircea Geoană cere foştilor colegi de la PSD sprijin pentru acest proiect.

„Legea este bună şi am făcut-o din convingere acum câţiva ani de zile pentru că problema patrimoniului sindical în România este nerezolvată şi este singura situaţie dintre toate ţările central și est-europene, foste comuniste, în care un subiect, până la urmă de reparaţie minimă, nu a fost rezolvat”, a spus Mircea Geoană, președintele PSRO.

Proiectul este vehement contestat de Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR), care susţine că este singura continuatoare a mişcării sindicale dinainte de 1989. Reprezentanţii acesteia vorbesc despre motivele care au făcut ca această lege să fie scoasă de la naftalină în acest an electoral: patrimoniul sindical se ridică la sute de milioane de euro: clădiri, terenuri, case, baze sportive.

Pentru a acoperi fraudele uriaşe făcute de unii lideri de sindicat, pentru a acoperi implicarea unor politicieni în aceste fraude şi în continuare pentru a şterge cu buretele şi a da ceea ce a mai rămas din patrimoniu într-un anume mod unor confederaţii aşa spuse, zise reprezentative. Pentru că timp de 25 de ani patrimoniul dacă a fost gestionat în mod legal nu mai avem nevoie de această lege. Patrimoniul în 1990 avea un număr de obiective şi foarte mulţi bani, iar la momentul 2016 el este pierdut într-un procent foarte mare”, spune Dragoş Frumosu, preşedintele UGSR.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă şi subliniază că nu se precizează ce va face Uniunea cu imobilele pe care le va primi. De asemenea, Executivul spune că trebuie definite mai bine sintagma „bunuri preluate abuziv” şi numele confederaţiilor care au dreptul la acest patrimoniu.

Prima dezbatere pe marginea acestui proiect urmează să aibă loc mâine în Comisia Juridică din Camera Deputaţilor.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri