Dezincriminarea abuzului în serviciu, dezbătută la CCR. Miza: mii de dosare, cu prejudicii de sute de milioane de euro
Această excepție de neconstituționalitate este discutată din nou la ședința CCR de astăzi.
„Dacă mai avem încă o rundă de deliberări, înseamnă că încă nu ne-am lămurit”, a spus judecătorul CCR Petre Lăzăroiu.
Întrebat dacă declarațiile din ultimele zile pe acest subiect, inclusiv cele ale șefei DNA au pus presiune pe judecătorii constituționali, Petre Lăzăroiu a spus: „Pe mine n-are nimeni nicio presiune și cred că nici pe colegii mei, dar nu asta e problema. Ne vedem de treabă”.
Petre Lăzăroiu mai spunea, înainte de ședința CCR, că încă nu știe cum va vota.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, spune însă că „îi e clar” de multă vreme cum urmează să voteze.
El a refuzat să facă alte precizări, motivând că nu mai este președinte al CCR. Într-un interviu acordat News.ro, Augustin Zegrean spunea că în Europa sunt mai multe state în care nu se face închisoare pentru această faptă. El crede că trebuie să avem încredere în funcţionari şi spune că, din cauza hăţişului legislativ, cu 40.000 de acte normative în vigoare, nu-i greu să greşeşti.
Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, spunea săptămâna trecută la Jurnalul de Seară de la Digi24 că 42% dintre cazurile anchetate de DNA includ infracțiuni de abuz în serviciu, iar prejudiciul se ridică la 620 de milioane de euro numai din dosarele instrumentate anul trecut. Dacă această infracțiune este dezincriminată, statul își poate lua adio de la acești bani, funcționarii publici pot face orice vor, iar cei care vor pierde sunt cetățenii. Șefa DNA adăuga că, mai ales în domeniul sănătății, „majoritatea faptelor de corupție din sănătate se fac prin abuz în serviciu, care constituie de fapt o mită mascată”.
„Condamnații la închisoare definitiv pentru abuz în serviciu vor ieși din pușcărie, vor pleca acasă ca și cum nu s-a întâmplat nimic. Dacă prejudiciul nu este recuperat, nici nu o să mai fie recuperat. Pe viitor să nu ne mai așteptăm ca funcționarii și demnitarii să fie responsabili și să avem așteptări. Fiecare va interpreta legea cum va vrea. Sunt consecințe extrem de serioase. Lupta cu corupția este legată foarte clar de statul de drept. DNA a contribuit la consolidarea statului de drept. Cu toții de dorim o Românie care nu e coruptă”, a spus procurorul șef al DNA.
Procurorii spun că, în ultimii zece ani, aproape 1.500 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru astfel de acuzaţii. Toţi ar putea scăpa de anchete, procese sau chiar condamnări definitive. În prezent, pe această infracțiune sunt în lucru 3.200 de dosare.
Curtea Constituţională a mai judecat această excepţie de neconstituţionalitate pe 24 mai, însă a amânat luarea unei decizii.
Potrivit sesizărilor, noţiunea de „abuz în serviciu” este neclar definită în Codul penal, astfel încât este dificil de judecat care sunt elementele constitutive ale infracţiunii.
Conform articolului 297 din Codul penal, „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Laura Codruța Kovesi a aminitit că „în ultimii 10 ani a fost invocată această excepție și a fost respinsă de fiecare dată. Legislația nu s-a schimbat. Și CCR a avut o practică forte clară. Acum s-au trezit niște funcționari trimiși în judecată de DNA care brusc au decis că legea nu este previzibilă. În toate aceste situații, judecătorii au menționat că există o practică unitară și că această cerere trebuie respinsă.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
