Ce s-a ales de patrimoniul Uniunii Tineretului Comunist
Patru milioane de membri avea Uniunea Tineretului Comunist în anii '80. Copiii erau recrutaţi imediat după împlinirea vârstei de 14 ani, iar activitatea lor însemna, de multe ori, muncă patriotică pentru diverse întreprinderi. În acest fel şi cu ajutorul cotizaţiilor, UTC a reuşit să adune 26 de case ale tineretului, 36 de cluburi şi 15 baze sportive şi de agrement, conform unui raport făcut imediat după Revoluţie. Atunci, o mare parte din patrimoniu a trecut în proprietatea unor fundaţii, constituite ad-hoc în fiecare judeţ, iar restul în proprietatea statului. După 26 de ani, au mai rămas doar jumătate din imobile şi terenuri. Unele au dispărut din proprietatea fundaţiilor imediat după Revoluţie.
„În 90, atunci când au trecut in proprietatea fundaţiilor, nu au existat restricţii, cum să fie folosite. O parte din ele au fost înstrăinate, vândute, închiriate. Există o situaţie absolut deosebită. La Sibiu, fundaţia a donat o casă a tineretului unui ONG”, spune Mihai Dragoş, preşedintele Consiliul Tineretului din România.
Cu alte cuvinte, legea nu era clară, iar unii au profitat de situaţie. De exemplu, tinerii din Cluj nu au mai avut ce moşteni.
„Am văzut că fundaţia inainte de 89 avea un patrimoniu destul de mare, e vorba de o clădire în care acum funcţionează un hotel şi alte spaţii locative, acest patrimoniu s-a pierdut undeva prin 1992 când a trecut în posesia Consiliului Judeţean”, spune Tudor Ogner, vicepreşedintele Federaţiei Share.
De-a lungul timpului, astfel de situaţii s-au repetat.
„Avem judeţe unde casele au ieşit din proprietatea fundaţiilor prin executare silită, declanşată de către Finanţele Publice. Au procedat la executare şi datorită interesului de a pune mâna pe clădiri. Avem în judeţul Gorj această situaţie, şi la Maramureş unde clădirea este într-un statut incert pentru că e în litigiu”, afirmăIulian Dascălu, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Tineret.
Situaţia a devenit mai clară în 2002.
„S-a dat o nouă lege care reorganiza fundaţiile şi spunea că patrimoniul nu poate fi vândut sau înstrăinat, din 2002 nu au mai existat situaţii de vânzare efectivă a patrimoniului pentru că nu ar fi fost legal”, adaugă Mihai Dragoş, preşedintele Consiliul Tineretului din România.
Totuşi, puţine mai organizează acum activităţi pentru tineret. Capitala, de exemplu, a moştenit cinci cluburi. Trei sunt ocupate de privaţi.
„Aici era unul din cluburile pentru tineret din Bucureşti. Acum este o sală de lux pentru evenimente, iar în spatele clădirii, pe fostul teren al Uniunii Tineretului Comunist, s-au construit blocuri de locuinţe şi birouri”, relatează Ştefana Todică, reporter Digi24.
Închirierea spaţiilor a fost singura modalitate de supravieţuire, susţin reprezentanţii Fundaţiei pentru Tineret a Municipiului Bucureşti. Iar odată cu ridicarea blocurile, au intrat în proprietatea fundaţiei 10 apartamente, 1000 de mp de birouri şi locuri de parcare aferente lor.
„Pentru a constitui fonduri, pe aceste terenuri care erau nefolosite şi pur si simplu foarte mari în raport cu clădirile de lângă s-a considerat oportun de a le bune la dispoziţia unor dezvoltatori pentru a face blocuri. Statul nu a dat niciun ban pentru a sprijini activităţile fundaţiilor pentru tineret, care în fapt înseamnă organizaţii de tineret şi tineri”, spune Iulian Dascălu.
De câteva luni au început lucrări de renovare la Clubul Ecran şi două milioane de lei au fost deja investite în Clubul Tehnic. Acolo, de un an, fac antrenament zeci de copii şi tineri cu Sindromul Down.
„Am reuşit să obţinem o prelungire cu 36 de luni, adică încă trei ani, în mod gratuit”, spune Alexandru Zelco, vicepreşedintele Asociaţiei Down.
„Au probleme de sănătate, iar sportul mă ajută să cresc sănătos, au probleme cu coloana, de orientare în spaţiu. Este extraordinar ce se întâmplă”, afirma Mihaela Prunaru, logoped .
Şi tinerii din Timişoara au reuşit să se descurce singuri financiar. Jumătate din spaţiile moştenite au fost închiriate. Au accesat şi programe internaţionale.
“Trimitem tineri în Europa în diverse exchange-uri, anul trecut am trimis peste 120, fara să aibă niciun cost din partea lor. Astfel am ajuns sa primim acreditarea din partea Consiliului Europei, o acreditare care-i obţinută de numai alte 6 centre de tineret din toată Europa”, declarăMihai Vîlcea, preşedintele Fundaţiei pentru Tineret Timiş.
Totuşi, prea puţini tineri primesc acest ajutor. Reprezentanţii fundaţiile tot mai speră la un sprijin din partea statului.
“Prin Constituţie ei au obligaţia să susţină activ de tineret. Noi prin propunerea legislativă chiar am intrat serios în chestiunea asta financiară şi fiscală. Trebuie ca acei bani care erau miliarde la nivelui 89. Trebuie să reapară în sectorul de tineret”, adaugăIulian Dascălu.
O lege care să reglementeze activităţile şi patrimoniul fundaţiilor pentru tineret este în Parlament din 2007.
“Cred ca e foarte important să se ia o decizie şi sa se tranşeze în parlament. Trece sau pică. Este foarte important să ştim unde stăm”, declarăAndrei Popescu, secretar de stat MTS.
Ce s-a pierdut, greu mai poate fi recuperat. Dar tinerii îşi doresc să nu mai dispară şi alte clădiri, iar cele rămase să fie administrate de ei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
