Doi din trei români au salarii mai mici de 2.000 de lei. Soluțiile oferite de oficialii BNR

Goana după PET-urile reciclabile

Hackerii au găsit o nouă modalitate pentru a-i înșela pe români

Povestea impresionantă a unui director din Călărași

CSAT: Spioni ruși au încercat să se infiltreze în România

Cel mai mare exercițiu NATO de pe Marea Neagră

Incendiu uriaș în Copenhaga

Furtuna Renata ajunge în România

Iohannis a aprobat urmărirea penală a lui Petre Roman și Voican Voiculescu

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute în 16 aprilie

65% din cei aproape 4,7 milioane de angajaţi, câţi are România, primesc în mână la final de lună mai puţin de 2.000 de lei. Aici intră majoritatea angajaţilor din industrie, sănătate, educaţie, comerţ, construcţii, hoteluri şi restaurante.

Dacă lefurile celor din spitale sau din şcoli depind de visteria statului şi de decizii politice, pentru salariile mici din sectorul privat, explicaţiile sunt altele.

„Sunt muncitori necalificaţi sau uşor calificaţi şi atunci este firesc să aibă un salariu net mai mic de 2.000 de lei. Un lucrător necalificat care trebuie să lucreze pe nişte echipamente supermoderne şi automatizate va trebui să se califice, să lucreze şi atunci o să-i crească şi veniturile,” explică Oana Datki, specialist în resurse umane.

Între 2.000 şi 4.000 de lei pe lună câştigă aproape 27% din angajaţii români, adică în jur de 1,3 milioane de persoane care lucrează în telecomunicaţii, energie, industria farmaceutică, administraţie sau industrie. Chiar dacă nu au aşteptări mari la început, viitorii specialişti ştiu că o carieră se construieşte cu răbdare.

„Pentru început, sincer, 14 mil, nu am foarte mari așteptări, pentru că sunt la început și avem nevoie să învățăm,” spune un proaspăt absolvent.

Peste 4.000 de lei pe luna câștigă acum doar în jur de 340.000 de oameni. Mulți dintre ei sunt specialiști care lucrează în bănci, transporturi aeriene, extracția petrolului, industria tutunului sau IT. Însă pentru locuri de muncă mai bine plătite, România are nevoie de creștere economică, spun oficialii BNR.

„E de preferat o creștere economică moderată, de exemplu 3,5%, dar pe parcursul mai multor ani. Această creștere este preferabilă unor salturi spectaculoase, urmate de contracții la fel de ample,” declară Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

„O creştere salarială necorelată cu productivitatea muncii nu ar face decât să adâncească dezechilibrele economice,” adaugă Valentin Lazea, economistul-șef al BNR.Potrivit unui studiu, românii sunt de şase ori mai puţin productivi decât restul europenilor, chiar dacă petrec mai multe ore la serviciu.