Cât ne costă să facem doar studii în loc de drumuri?

Data actualizării: Data publicării:
autostrada lucrari agerpres

Infrastructura rămâne una dintre cele mai presante și vechi probleme ale României. Deși promisiunile că în viitorul apropiat vom avea drumuri de mare viteză abundă, ce primim sunt doar studii de fezabilitate. Patru ministere - Ministerele Transporturilor, Energiei, Economiei şi Comunicaţiilor - au contractat, în total, 92 de studii de fezabilitate, cu o valoare de aproape 93 de milioane de lei. Bună parte din sumă, 18 milioane de lei, s-au dus pe 29 de studii făcute, dar neutilizate vreodată.

România are puţin peste 86.000 de kilometri de drumuri şi, dintre aceştia, doar 747 sunt autostrăzi. Mai mult, circa 32.000 de kilometri sunt, de fapt, drumuri pietruite și de pământ. Nu este o greşeală, înseamnă puţin peste 36% din toată reţeaua de drumuri şi unele dintre ele sunt chiar drumuri naţionale. Cifra este cu atât mai îngrijorătoare cu cât infrastructura este principala cerinţă a celor interesaţi să aducă bani în România.

Doi mari giganţi au unităţi de producţie în România: Renault, care a preluat complet uzina Dacia în 1999, şi Ford, care şi-a deschis în urmă cu un deceniu o fabrică la Craiova. Aproape 70% din cifra de afaceri a industriei auto autohtone este însă realizată de fabricile de componente şi subansamble, care s-au aglomerat în vestul ţării.

30 de miliarde de dolari pentru drumuri ca în Occident

Prin urmare, guvernele ar avea tot interesul să investească în infrastructură, fie că vorbim de transport, utilitaţi, energie sau telecomunicaţii. Un studiu al Forumului Economic Mondial arata că între 5 şi 25% din fiecare dolar investit în infrastructură se întoarce în economie.

De asemenea, un studiu al PricewaterhouseCoopers  a arătat că României i-ar trebui mai bine de 30 de miliarde de dolari ca până în 2025 să ducă reţeaua de drumuri la standardele întâlnite în Vest. Anul trecut, corpul de control al premierului scotea la lumină o realitate dureroasă: în doar cinci ani, statul a plătit peste 18 milioane de lei degeaba.

Patru ministere, Ministerele Transporturilor, Energiei, Economiei şi Comunicaţiilor au contractat, în total, 92 de studii de fezabilitate, cu o valoare de aproape 93 de milioane de lei. Bună parte din sumă, 18 milioane de lei, s-au dus pe 29 de studii făcute, dar neutilizate vreodată.

Cei mai mulţi bani pe documentaţii pentru proiecte care nu s-au mai realizat au fost cheltuiţi de Ministerul Energiei - peste 10 milioane de lei. În schimb, Ministerul Transporturilor, deşi a cheltuit mai puţin, respectiv 7,24 de milioane de lei, a comandat cele mai multe studii de fezabilitate peste care s-a aşternut praful.

Legislația favorizează afacerea studiilor de fezabilitate

Afacerea cu studii de fezabilitate este susţinută oarecum de lege: pentru că expiră în doar 24 de luni, hârtiile trebuie refăcute mereu, iar drumurile rămân doar un plan.

Cel mai cunoscut astfel de exemplu este al autostrăzii Sibiu - Piteşti. Compania de Drumuri a făcut un studiu de fezabilitate în 2007 pentru care a plătit 11,2 milioane de lei. Apoi, în 2016, compania a reluat licitaţia pentru actualizarea documentaţiei pentru alte aproape 30 de milioane de lei.

Acum, în 2017, studiul de fezabilitate ar trebui să fie gata la jumătatea lunii august, după cum spune Ministerul Transporturilor. Şefii de la Drumuri au fost de acord să-i mai păsuiască până pe 15 august pe cei care lucrează la proiectarea autostrăzii.

Doar că au trecut deja cinci luni de la momentul în care trebuiau să înceapă fizic lucrările la acest drum cerut insistent de constructorii auto. Mai mult, este singura bucată lipsă care ar urma să lege graniţa de vest cu Bucureştiul şi, mai departe, cu portul Constanţa. Toate celelalte tronsoane fie au fost finalizate, fie sunt în lucru.

Un alt exemplu: drumul dintre Craiova şi Piteşti. Studiul pentru un drum expres, din 2007, a costat în jur de 58 de milioane de lei. Cum acum e luată în calcul o autostradă pe aceeaşi distanţă, aţi ghicit, e nevoie de un nou studiu.

De parcă nu era de ajuns, tot în toamna anului trecut, aproape 550 de kilometri de autostrată pe hârtie îşi aşteptau studiile. Compania de drumuri promitea că, de data aceasta, drumul de la hârtie la teren va fi scurt.

Între timp s-au cam schimbat conducerile şi, până la autostrăzile din vis, românii merg pe ceea ce au:

10.000 mii de kilometri de drum naţional cu două benzi

35.000 de mii de kilometri  de drumuri judeţene

33.000 de kilometri de drumuri comunale

6200 de kilometri de drumuri europene

747 de kilometri de autostrăzi

280 de kilometri de drumuri cu trei benzi

1820 de kilometri de drumuri cu 4 benzi

22 de kilometri de drum cu şase benzi

Poate aşa se explică de ce România ocupă doar locul 128 în ultimul raport privind calitatea drumurilor, emis de Forumul Economic Mondial. Țări precum Gabon, Ciad sau Zimbabwe stau mai bine.


Digi24 vă propune o analiză săptămânală a economiei, una bazată pe cifre care ne ajută să înţelegem nu doar în ce direcţie merge economia ţării, dar şi cum anume resimt cetăţenii acest lucru. Cresc salariile, sunt eliminate taxe, dar cât anume costă toate aceste măsuri, care sunt efectele lor? „România la bilanț” prezintă răspunsurile bazate pe cifre oficiale. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri