Imagine spălată cu 2,5 miliarde de euro. Cine a încasat din aceşti bani în România

Una dintre cele mai corupte ţări din lume a plătit 2,5 miliarde de euro pe influenţă politică în Europa. O investigaţie jurnalistică internaţională a scos la lumină caracatiţa prin care puternicii din Azerbaidjan cumpărau politicieni şi ziarişti străini pentru a spăla imaginea unui regim acuzat că încalcă drepturile omului şi că a falsificat alegerile prezidenţiale. Banii cu care s-a prelungit domnia regimului lui Ilham Aliev ar fi mers către politicieni cu greutate din Italia şi Germania, către soţul directoarei generale a UNESCO şi chiar către un fost producător de la CNN. La primire a fost însă şi România. Mai bine de 1,3 milioane de euro au ajuns la noi în ţară printr-o lungă reţea de firme fantomă.

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Ce a găsit Corpul de Control la Spitalul Pantelimon

Scandal la un liceu renumit din București

Răsturnare de situație în anchetele de la Spitalul Pantelimon

Incident la stația de metrou Piața Unirii. Toți călătorii au fost evacuați dintr-un tren

După ce și-a pierdut picioarele într-un atac rusesc, o fetiță de 12 ani din Ucraina a alergat la maraton pentru a ajuta un soldat

Peste 1,3 milioane de euro au fost direcționate și către România. Au încasat: șeful filialei SOCAR, un arhitect italian care a apărat public regimul Aliyev, un deputat azer și clubul de fotbal Oțelul Galați, scrie RISE Project. 

Din cele 2,5 miliarde de euro trecute prin spălătoria de bani a Azerbaidjanului, jumătate din sumă vine de la o firmă al cărei nume seamănă cu cel al companiei telecom a statului azer, dar care nu are nicio legătură cu aceasta. Potrivit consorţiului de investigatii jurnalistice OCCRP, are însă legături cu vicepreşedinta Azerbaidjanului, care nu este alta decât soţia preşedintelui Ilham Aliev. Circuitul banilor era extrem de complex. Trecea prin Banca Internațională a Azerbaidjanului, băgată între timp în faliment, prin filiala din Estonia a celei mai mari bănci daneze, prin patru firme-fantomă înregistrate în Marea Britanie şi se încheia în conturile unor politicieni şi jurnalişti prietenoşi cu regimul azer.

Mai bine de 16 mii de tranzacţii s-ar fi făcut astfel în perioada 2012 - 2014, perioadă în care preşedintele Azerbaidjanului a câştigat al treilea mandat de cinci ani. Pe atunci, autorităţile au publicat din greşeală o parte din rezultatul scrutinului chiar înainte ca oamenii să meargă la vot, iar observatorii OSCE vorbeau de deficienţe serioase în desfăşurarea şi numărătoarea voturilor. Un fost parlamentar german, Eduard Lintner, spunea însă că alegerile s-au făcut la „standarde germane”. La patru ani distanţă, investigaţia arată că acesta încasase peste 800 de mii de euro prin mecanismul financiar al azerilor.

Alte aproape 2 milioane de euro ar fi ajuns la Luca Volonte, italianul care a condus grupul popularilor europeni din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În 2013, anul alegerilor posibil trucate, acesta ar fi încercat să convingă Consiliul Europei să voteze împotriva unui raport despre deţinuţii politici din Azerbaidjan.

Imaginea regimului de acolo a fost cosmetizată şi pe alte căi. Peste 400 de mii de euro au ajuns în conturile soţului directoarei generale a UNESCO. Tot în 2013, aceasta organiza la sediul UNESCO din Paris o expoziţie de fotografie cu titlul „Azerbaidjan - tărâmul toleranţei”. Despre aceeaşi ţară, alte organizaţii spuneau că încarcerează jurnalişti pe bandă rulantă, că inventează fapte penale pentru opozanţi şi că aplica rele tratamente deţinuţilor din închisori, derapaje ignorate de multe ori inclusiv de presa occidentală.

Consorţiul de investigaţii jurnalistice arată că un fost producător CNN, Sager Eckart, a încasat pe filieră azeră aproape 2 milioane de euro. Banii au fost încasaţi de firma sa de PR, firmă aflată în spatele mai multor articole care lăudau guvernul din Azerbaidjan.

Alte fire duc la partenerii de afaceri cu care Donald Trump voia să construiască o clădire-turn în Baku; altele, la guvernul Rusiei. Prin intermediul unui producător de arme, Moscova ar fi băgat 25 de milioane de euro în schema de spălare de bani a azerilor.

RISE Project arată că în aşa-numita spălătorie de bani a Azerbaidjanului un rol l-a jucat şi România. În ţara noastră ar fi intrat peste 1,3 milioane de euro, bani care au mers printre altele şi la şeful filialei româneşti a companiei petroliere Socar, dar şi la clubul de fotbal Oţelul Galaţi, care ar fi încasat peste 100 de mii de euro pentru transferarea atacantului Marius Pena la echipa FC Baku.