Orientul Mijlociu se înarmează. Țara care amenință întreaga regiune

Data publicării:
GRC: Greece Positions Its Air Defences Around Athens
TATOI, GREECE - JULY 30: Patriot air defence missile launchers are seen in position North of Athens at Tatoi military air base, on July 30, 2004 in Tatoi, Greece. Dozens of new PAC 3 (Patriot Advanced Capability) missiles were armed and in position at three locations around the Attica basin providing an air defence 'umbrella' over the Greek capital as part of a massive security plan to safeguard the upcoming Athens 2004 Olympic Games. (Photo by Milos Bicanski/Getty Images)

Odată ce preţul petrolului a mai crescut, Arabia Saudită a început achiziţiile de armament. De maxim interes nu sunt capacităţile militare defensive, ci cele ofensive. Rachete, sisteme de ghidaj şi avioanele cisternă care permit purtarea unui război departe de casă. Cheltuielile militare cresc nu numai în Arabia Saudită, ci şi în celelalte state din Orientul Mijlociu.

Strategia militară a Arabiei Saudite se schimbă. Dacă în mod tradiţional cheltuielile sale erau îndreptate către apărarea propriilor graniţe, acum în centrul atenţiei este armamentul ofensiv, potrivit unui raport al agenţiei de analize strategice IHS Jane's.

Sunt achiziţionate tehnologii care i-ar permite aviaţiei saudite să susţină operaţiuni dincolo de graniţe - rachete aer-sol, spre exemplu şi avioane cisternă care să alimenteze în zbor avioanele de luptă astfel încât acestea să poată sta în misiune mai mult timp. În Orientul Mijlociu şi-n Nordul Africii, şi alte ţări îi calcă pe urme.

Întreaga regiune se simte ameninţată de Iran.

Autorităţile de la Teheran şi marile puteri ale lumii au semnat un acord care prevede că Iranul îşi va limita programul nuclear, iar la schimb va primi reintegrarea în comerţul global. Ridicarea sancţiunilor pentru exportul de petrol şi mai ales, liberalizarea importurilor de armament începând din 2020.

Ultima parte este cea mai spinoasă. Temerile regiunii sunt cu atât mai mari cu cât începând din vara lui 2014 preţul petrolului s-a prăbuşit, lăsându-i pe marii producători cu goluri bugetare care-au pus achiziţiile militare pe locul secund.

Acum însă, cum ţiţeiul s-a mai scumpit, a apărut şi spaţiul financiar pentru cumpărături. Estimarea este că în următorii doi ani atât Arabia Saudită cât şi Emiratele Arabe Unite vor începe să cheltuiască masiv.

Din 2018 încolo, întreaga regiune e aşteptată să îşi crească bugetele de apărare cu trei procente în fiecare an. În 2020, când Iranul, potrivit acordului nuclear, ar urma să primească liber la achiziţii militare, împreună, bugetele militare ale ţărilor din zonă ar urma să ajungă la 180 de miliarde de dolari. Este o sumă aproape egală cu Produsul Intern Brut al României, o sumă ce va fi îndreptată preponderent către capacităţile militare ofensive. Nu doar aeriene, ci şi navale.

Chiar dacă financiar a fost în corzi în ultima vreme, anul trecut Arabia Saudită şi-a pus deoparte al patrulea cel mai mare buget al Apărării din lume, după Statele Unite, China şi India. Pe viitor, banii în plus ar putea merge către echipamente suplimentare pentru Eurofightere şi pentru avioanele de atac la sol Panavia Tornado.

Deşi se doreşte a fi un factor stabilizator în regiune,  Arabia Saudită nu s-a ţinut departe de intervenţiile militare externe. În ultimii ani, a trimis efective în Bahrein, pentru a înăbuşi un val de proteste paşnice îndreptate împotriva regimului de acolo. A intervenit militar şi în războiul din Yemen, care a ucis deja peste 11.000 de oameni.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri