Igor Dodon este, oficial, preşedintele Republicii Moldova
Igor Dodon a depus jurământul ca preşedinte al Republicii Moldova, dupa victoria în alegerile de pe 13 noiembrie. Ceremonia a fost boicotată de liderii liberalilor, ai liberal-democraţilor şi de deputaţii comunişti. Deşi aşteptat la ceremonie, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care este şi emisar special al Moscovei în chestiunea transnistreană, nu a putut ateriza pe aeroportul din Chişinău din cauza ceţii. Rogozin declarase ieri că relațiile dintre Moldova şi Rusia „nu se pot încălzi” atâta timp cât Chişinăul continuă eforturile de integrare în Uniunea Europeană.
La sosirea la Palatul Republicii, liderul prorus a fost huiduit de mulţime, potrivit News.ro. Înainte să depună jurământul, Dodon a susţinut un discurs.
„Poporul a cerut dreptul la alegerea directă a şefului statului din motive fireşti – preşedintele trebuie să-i reprezinte, să poarte răspundere în faţa lor, să fie independent politic şi grijuliu faţă de cei dezavantajaţi. Mandatul obţinut prin votul direct al cetăţenilor conferă o legitimitate sporită şi incontestabilă preşedintelui ţării, iar orice atentat la competenţele instituţiei prezidenţiale va însemna o ignorare inacceptabilă a votului poporului”, a declarat Dodon în faţa deputaţilor PSRM şi PDM prezenţi în sală.
Igor Dodon s-a adresat şi celor care au i-au votat pe contracandidaţii săi. „După cum declaram şi în campanie, voi fi un preşedinte al tuturor cetăţenilor acestui stat, care doresc ca Moldova să fie ţară prosperă, liberă şi independentă”, a spus noul preşedinte al Moldovei. Dodon a spus că statul este obligată să se supună voinţei poporului şi să-l servească. ”În eventualitatea ignorări de către clasa politică a voinţei poporului de a scoate instituţiile statului de sub influenţa grupurilor de interese, voi acţiona în numele poporului, voi lupta alături de popor, voi readuce statul în slujba cetaţeanului”, a avertizat preşedintele moldovean.
El a reiterat teza din campanie potrivită căreia Moldova are viitor ca stat independent. „Statalitatea moldovenească are o istorie de secole. De-a lungul istoriei au existat multiple atentate la suveranitatea poporului nostru, dar am păstrat memoria convieţuirii într-un propriu stat, independent, moldovenesc. Această memorie colectivă ne-a permis să punem bazele Republicii Moldova, care astăzi este întruchiparea statalităţii şi a poporului moldovenesc”, a spus noul şef al statului moldovenesc.
În domeniul securităţii, Dodon îşi propune să consolideze neutralitatea Moldovei, iar în cel economic, a anunţat înfiinţarea Consiliului Economic care va funcţiona pe lângă preşedinţie. De asemenea, Igor Dodon a chemat instituţiile din sistemului judiciar la „o mobilizare fără precedent” în lupta împotriva corupţiei. Preşedintele anunţă ca va susţine convieţuirea paşnică a etniilor din Republica Moldova, el având, în discursul său, şi un pasaj rostit în limba rusă.
Dodon a dat asigurări că, sub preşedinţia sa, vor fi păstrate relaţiile strânse cu Uniunea Europeană. „Vom dezvolta colaborarea multidimensională cu UE, recent am acceptat cu plăcere invitaţia de a efectua o vizită în calitate de şef al statului la Bruxelles şi sper ca aceasta să aibă loc în primele luni ale anului 2017. Şi în continuare colaborarea noastră cu SUA şi Republica Populară Chineză va constitui o prioritate pentru noi. Vom întinde poduri atât spre Est, cât şi spre Vest”, a conchis Dodon.
După depunerea jurmământului, Dodon urma să depună flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Tot vineri organizaţia „Tinerii Moldovei” a anunţat un miting de protest peste drum de monumentul domnitorului Ştefan cel Mare.
Organizaţia precizează pe pagina de Facebook că autorităţile au refuzat să autorizeze protestul la Palatul Republicii.
Prima întâlnire oficială a lui Dodon în calitate de preşedinte moldovean, prevăzută după şedinţa de investire, este cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin şi o delegaţie din Rusia, scrie Deschide.md.
Dodon se mai întâlneşte vineri după-amiaza cu delegaţia Belarusului, condusă de vicepremierul Mihail Rusîi, iar apoi cu o delegaţie a Franţei, condusă de Eduard Ferrand, vicepreşedintele Grupului Europa Naţiunilor şi Libertăţii, Şeful Delegaţiei Frontului Naţional (FN, extremă dreapta) în Parlamentul European (PE) şi cu o delegaţie din Armenia, condusă de Şavarş Mikaelovici Kocearean, adjunctul ministrului de externe.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
