Corespondență de la Paris. Alegeri prezidențiale într-o țară divizată
Franţa îşi alege mâine preşedintele, după ce astăzi alegătorii, politicienii şi presa şi-au îngăduit o zi de reflecţie. Vorbim de un vot important atât pentru francezi, cât şi pentru restul ţărilor din Uniunea Europeană. Cele două opţiuni sunt clare - proeuropeanul Emmanuel Macron, dat favorit în sondaje, cu 61 până la 63 la sută din voturi. Şi naţionalista Marine Le Pen, antieuropeană cu o agendă puternic antiimigraţie şi anti-Islam, creditată cu 37-38 de procente.
Corespondență de la Paris, de la jurnalistul Digi24 Cosmin Prelipceanu
Primul tur al prezidenţialelor din Franţa a dovedit că Hexagonul este o ţară puternic divizată. S-a vorbit imediat de patru state diferite, care stau faţă în faţă, gata să se înfrunte, în loc să poarte un dialog. Alţi politologi au vorbit de o Franţă fracturată, în criză. Acum, 47 de milioane de oameni au două opţiuni: Emmanuel Macron şi Marine Le Pen. Indiferent cine câştigă scrutinul de mâine, misiunea va fi de a vindeca aceste rupturi din societatea franceză.
„E adevărat, Franța este fracturată. Aceste blocuri sunt: extrema stângă, extrema dreaptă, dreapta și centru-stânga. Deci e o situație care a erupt și care e foarte dezechilibrată pe plan politic. Este, fără îndoială, un peisaj de criză”, spune Dominique Reynié, politolog francez.
Dezamăgirile de după primul tur au lăsat loc multor întrebări fără răspuns, dar şi unui soi de resemnare, în faţa avansului extremei drepte, care îi îngrijorează pe politologi.
„Sper că nu va câștiga extrema, apoi este treaba fiecăruia să judece și să aleagă drept.”, spune un alegător.
„Nu mai suntem surprinși. În 2002, a fost cu adevărat ciudat ca Frontul Național să fie în turul doi, dar astăzi, Marine Le Pen în turul al doilea e ceva aproape normal”, spune alt francez.
Problema este că acelaşi mesaj este perceput diferit în funcţie de regiuni. Marile oraşe au votat covârşitor pentru Macron, cele mici şi satele se agaţă de speranţa numită Le Pen.
Până la urmă, spun politologii, va conta legătura dintre personalitatea fiecărui candidat şi capacitatea de a-i convinge pe alegători că este omul potrivit, la locul potrivit.
„Emmanuel Macron are forța noutății, discursul optimist, discursul referitor la o lume pe care vrem să o cucerim din nou, un discurs care iese din obscuritatea obișnuită. Slăbiciunea constă tot în noutatea lui, pentru că nu are putere politică. Apoi, forța lui Marine Le Pen stă în discursul foarte tranșant, ofensiv, protestatar pe subiecte ca migrația, Islamul, cetățenia, terorismul. Apoi, slăbiciunea ei este că vrea să iasă din Zona Euro, iar francezii nu vor acest lucru. E marea ei slăbiciune”, spune politologul Dominique Reynié.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
