Din văcar, latifundiar. Cine este omul de afaceri Gheorghe Ceteraș și cum ar fi obținut ilegal peste 5.000 de ha de pădure

Data publicării:
gheorghe ceteras la dna captura 1

Omul de afaceri Gheorge Ceteraş a dat multe explicaţiii procurilor DNA Ploieşti.

Punctul de plecare, Gura Teghii, judeţul Buzău. A treia comună ca suprafaţă din România. Se întinde pe 46.550 de hectare. Mai mult de zece la sută au intrat în posesia milionarului. Păduri pe care pusese ochii şi Nicolae Ceauşescu. Procurorii spun că acelaşi sentiment al grandomaniei l-a cuprins şi pe omul de afaceri, care ar fi tras sforile ca să primească 5.132 de hectare de pădure fără să aibă dreptul la ele.

Până în 1948 pădurile aparţineau Societăţii Anonima Forestieră Ardeleană. Au fost naţionalizate, iar în 2003, urmaşii unuia dintre acţionarii societăţii au revendicat în instanţă 9 la sută din suprafaţa de pădure. Magistraţii le-au respins pe bandă rulantă cererea.

Povestea cu iz penal a început în 2011, spun procurorii anticorupţie. Foştii proprietari, sătui de lupta cu autorităţile, vând drepturile de proprietate unui om de afaceri din Ialomiţa, Gheorghe Ceteraş, pentru un preţ care nu este cunoscut. Se vehiculează însă sume cuprinse între 160.000 de euro şi cinci milioane.

Cum s-a schimbat proprietarul, s-au schimbat şi sentinţele judecătorului, care a dat câştig de cauză milionarului. Totul s-ar fi făcut contracost. 250 de mii de euro ar fi primit judecătorul Toader Niculae pentru a da soluţii favorabile în acest caz, susţin procurorii anticorupţie.

Nici comisia judeţeană de restituiri, condusă de fostul prefect de Buzău Paul Beganu, nici cea locală, de la Gura Tighii, nu au contestat decizia.

Procurorii îl suspectează pe miliardar că şi-ar fi cumpărat liniştea cu două milioane de euro. Jumătate din sumă ar fi ajuns la fostul prefect al judeţului Buzău, iar celălalt milion de euro la Irimia Ion, angajat în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA.

Gheorghe Ceteraş a vândut în scurt timp pădurile unei firme germane. Profit: 20 de milioane de euro.

Primarul Gheorghe Băcneanu, din Gura Teghii, spune că a depus de câţiva ani plângeri la poliţie şi la DNA şi că atunci nu a declarat recurs de teamă că va trebui să achite cheltuielile de judecată.

Actualul prefect de Buzău, jurist la data la care s-ar fi produs ilegalităţile, explică lipsa de implicare a predecesorului său:

În perioada de recurs, comisia judeţeană nu a formulat recurs motivat de faptul că anexa 37, privind reconstituirea suprafeţei de teren, nu era semnată de către toţi reprezentanţii în drept. Mă refer aici la comisia locală şi la reprezentantul direcţiei silvice. Nu existau motive pentru formularea recursului”, a declarat pentru Digi24 Maria Buleandra, prefectul judeţului Buzău.

Şeful Direcţiei Silvice Buzău spune însă că fostul prefect putea opri retrocedarea pădurilor. „Rapiditatea cu care s-au desfăşurat acţiunile îmi ridică unele semne de întrebare”, a declarat Cornel Pitiș.

Povestea vieții lui Ceteraș. Din văcar, latifundiar

Povestea milionarului care a vândut pădurea statului cu 20 de milioane de euro este demnă de un roman. Prima meserie a lui a fost să păzească cirezile din Ţăndărei. După câţiva ani săpa şanţuri pentru o societate de telecomunicaţii.

Părerile despre el ale oamenilor care îl cunosc sunt foarte bune:

„După Revoluție el începuse să facă șanțuri. A fost plecat și pe afară, la sârbi. Din una făcea două. Avea tot timpul de a face ceva, de a construi ceva, de a prospera ceva”.

„E un om extraordinar de bun. A făcut biserică cum nu cred că are tot județul. Cu ramă de cupru!”

„ A donat bani, a construit o biserică, a făcut multe lucruri bune în oraș”.

„Ajută lumea care e mai săracă, a făcut la biserică, unde a fost nevoie, cine i-a cerut, a dat. E un om foarte cumsecade.”

„Foarte mult a ajutat. Făcut biserica, a deschis carmangeria, a făcut mult bine”.

Urmează o perioadă în care s-a îmbogăţit rapid şi a devenit cel mai bogat om din judeţul Ialomiţa.

Fiul lui Gheorghe Ceteraş a ieşit şi el în evidenţă. Cu maşinile sport de lux pe care le conduce. Tânărul a fost primul cumpărător din România al unui model abia lansat.

Cât despre firma folosită pentru revendicarea pădurilor din judeţul Buzău, ea este de una de apartament, iar singurul ei acţionar nu a fost de găsit.

Caracatiţa retrocedărilor din Buzău, acuzațiile DNA:

Paul Beganu, prefectul judeţului Buzău în perioada 2009- 2012

- luare de mită

- abuz în serviciu

- fals intelectual

- instigare la dare de mită

Gheorghe Ceteraş, om de afaceri

- cumpărare de influenţă

- trei infracţiuni de dare de mită

Niculae Toader, judecător în cadrul Judecătoriei Pătârlagele

- luare de mită

- abuz în serviciu

Ion Irimia, angajat al regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA

- trafic de influenţă  

Romsilva: 63.757 de hectare de pădure au rămas în proprietatea statului român

„După ce solicitarea d-lui Năstase I. Teodor, de retrocedare a unei suprafețe de pădure, a fost respinsă de Comisia Județeană pentru Reconstituirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău, Judecătoria Pătârlagele a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 63.757 ha teren forestier, sentință dată în baza unor documente din anul 1912 și, respectiv, din anul 1915. Parte din această suprafață de pădure a fost retrocedată și Obștilor Moșnenilor Buzoieni și Academiei Române. Recursul formulat de Direcția Silvică Buzău s-a judecat la Tribunalul Sălaj, după aprobarea strămutării de către Înalta Curte de Casație și Justiție și, prin decizia pronunțată, a fost admis recursul în favoarea statului român.

Pe 29 iunie 2012, Năstase I. Teodor şi SC Expres Invest SRL - intervenientă în interes propriu - au depus la Tribunalul Buzău o cerere de revendicare a suprafeței de 63.757 ha teren forestier în județul Buzău, pârâţi fiind statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva.

În iunie 2013, RNP – Romsilva a solicitat strămutarea dosarului, pe motive de bănuială legitimă, solicitare aprobată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru Tribunalul Vâlcea. Acesta a respins cererea reclamanţilor prin sentinţa nr. 1558/05.12.2013. Apelul reclamanților împotriva acestei sentințe a fost respins și de către Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia 323/21.05.2014.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat recursul reclamanților împotriva Deciziei Curții de Apel Pitești și, prin Decizia nr. 3191/18.11.2014, l-a respins. Astfel, cele 63.757 ha pădure au rămas în proprietatea statului român”, a comunicat Romsilva. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri