ÎNAINTE DE MCV. Guvernul susține că și-a îndeplinit toate promisiunile față de Comisie

Data publicării:
29012013 20m 20ponta 20mcv-46503

Premierul Victor Ponta susține că cele 11 puncte convenite cu președintlee Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au fost îndeplinite.

„Cele 11 puncte convenite cu Preşedintele Comisiei Europene au fost îndeplinite în totalitate. Guvernul a fost şi continuă să rămână profund angajat în asigurarea independenţei justiţiei şi întărirea statului de drept”, se arată în comunicatul Guvernului.

În ultimul raport de monitorizare pe justiție în cadrul MCV, dat publicității în 18 iunie, Comisia Europeană recomanda României să respecte statul de drept și să ia măsuri imediate pentru eliminarea actualelor controverse declanșate de ultimele evenimente politice și decizii luate de autoritățile de la București.

Vara trecută, într-un moment de criză politică, marcat de foarte multe dezinformări, Guvernul României s-a angajat să aducă la îndeplinire mai multe recomandări convenite cu reprezentanţii Comisiei Europene”, se detaliază în document.

Premierul a subliniat marți după amiază, într-o declarațuie de la Palatul Parlamentului, că a îndeplinit toate angajamentele personale pe care și le-a asumat față de președintele CE, Jose Manuel Barroso. Pe de altă parte, el a admis că se așteaptă să apară critici în raportul care urmează să fie dat publcității mâine, dar cu referire la alte instituții, nu în ceea ce provește acțiunile proprii ale Guvernului.

„Cel mai probabil vor fi critici legate de activitatea altor instituţii, dar eu am vrut chiar de azi să fie foarte clar că ceea ce ţine de Guvern noi a făcut. Anticipez că vor fi critici, dar eu răspund de activitatea Guvernului. Au fost 11 puncte foarte concrete pe care le-am angajat ca prim-ministru şi toate cele 11 le-am îndeplinit”, a spus Victor Ponta.

„Reasigură partenerii europeni de deplina sa cooperare în acest proces”

În materialul publicat se face referire la respectarea deciziilor Curții Constituționale a României, inclusiv în ceea ce privește validarea rezultatelor referendumului, despre procedura de selecție și numire a procurorului general și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, despre desemnarea Avocatului Poporului, dar și despre respectarea independenței justiției, prin eliminarea ingerințelor politicului. Unele puncte din această listă au fost criticate în ultimele luni, iar altele sunt departe de a fi respectate, conform specialiștilor.

Guvernul este determinat să continue punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei Europene în cadrul uzual asigurat de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, şi reasigură partenerii europeni de deplina sa cooperare în acest proces”, se arată în documentul Executivului.

„În acelaşi timp, Guvernul îşi asumă ca obiectiv întărirea independenţei justiţiei pe viitor, prin limitarea şi mai puternică a ingerinţei factorului politic în deciziile care privesc acest domeniu, precum şi prin aplicarea reformelor necesare creşterii eficienţei şi refacerii credibilităţii actului de justiţie în percepţia publică”, este concluzia materialului publicat marți.

Care au fost angajamentele

-Garantarea atribuţiilor Curţii Constituţionale, prin abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 38/2012. A fost asigurată respectarea şi implementarea tuturor deciziilor Curţii Constituţionale.

- Reinstaurarea regulii cvorumului special necesar pentru validarea rezultatelor referendumului - s-a facut prin abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 41/2012.

- Respectarea prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă – Guvernul şi-a respectat şi îşi reafirmă angajamentul de a respecta principiul folosirii ordonanţelor de urgenţă strict pentru situaţiile desemnate în Constituţie. Nu s-au emis ordonanţe care afectează instituţii fundamentale, ci doar în situaţii clar de urgenţă şi în număr semnificativ mai redus decât guvernele anterioare.

- Punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale – acest lucru s-a realizat, inclusiv după organizarea referendumului din 29 iulie. Toate deciziile Curţii Constituţionale sunt deplin respectate şi aplicate în prezent.

-Asigurarea publicării fără întârziere a tuturor actelor, inclusiv a deciziilor Curţii Constituţionale, în Monitorul Oficial - Toate actele sunt publicate la zi in Monitorul Oficial, atât cele care se referă la activitatea legislativă şi guvernamentală, cât şi cele referitoare la deciziile Curţii Constituţionale.

-Invitarea tuturor partidelor politice şi autorităţilor guvernamentale să respecte independenţa sistemului judiciar; asumarea angajamentului de a impune sancţiuni disciplinare tuturor membrilor de Guvern sau de partid care subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituţiilor judiciare. Guvernul este deplin angajat în respectarea acestui punct. Primul-ministru a cerut CSM să fie informat în legatură cu orice formă de ingerinţă în justiţie a vreunui membru al Guvernului şi a cerut public în mai multe rânduri respectarea independenţei justitiei.

Plenul CSM a decis, în 19 septembrie, că declaraţiile de genul celor analizate, făcute în spațiul public de premierul Victor Ponta, europarlamentarul PNL Ramona Mănescu și deputații Mihai Voicu, respectiv Varujan Vosganian privitoare la activitatea procurorilor Parchetului General în „Dosarul referendumului”, „sunt de natură a aduce atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar în ansamblul său şi, considerând întemeiată cererea de apărarea independenţei sistemului judiciar, a procedat la admiterea ei”.

-Numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor partide, în cadrul unui proces transparent şi obiectiv, menit să asigure alegerea unui candidat cu o autoritate, o integritate şi o independenţă de necontestat. La data de 22 ianuarie 2013, Plenul Parlamentului a numit un nou Avocat al Poporului, o persoană din mediul academic, fără activitate politică anterioară. Decizia a fost adoptată cu o largă majoritate, după o procedură în care toate partidele au fost consultate transparent.

Noul Avocat al Poporului, Crișu Anastasiu, a fost votat în plen, în 22 ianuarie, și numit, la propunerea PSD, care a l-a prezentat Opoziției cu foarte puțin timp înainte. El este fost procuror general financiar al Curții de Conturi. În urmă cu zece ani, Crişu Anastasiu a deschis dosarul în care Traian Băsescu, pe atunci primar general al Capitalei, era acuzat că, în calitate de ordonator de credite, nu a avut aprobarea Consiliului General al Municipiului București, pentru o serie de plăți făcute pentru Pasajul Basarab.

Propunerea a fost înaintată grupului parlamentar al PDL cu doar o zi înainte. „Propunerea noastră de până acum este domnul Iancu, dar până mâine dimineaţă grupurile parlamentare au timp la dispoziţie, până la 10:00, să vină cu propuneri şi o să cădem de acord asupra unei propuneri, la 10:00, astfel încât, dacă intrăm în plen şi mâine se va vota, vedeţi că este foarte, nu ştiu de unde această urgenţă chiar atât de mare de a veni astăzi cu propunerea şi mâine a-l vota pe Avocatul Poporului, dar o să discutăm mâine dimineaţă”, a adăugat declarat la acea dată Vasile Blaga, președintele PDL.

La acea dată, parlamentarul PDL, Elena Udrea, a precizat că această propunere nu respectă recomandarea Comisiei Europene.

-Introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului General şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie; un astfel de proces transparent ar trebui să includă depunerea unor candidaturi deschise, fondate pe criterii de experienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie; abţinerea de la numiri în cursul preşedinţiei interimare – procedura a fost deja demarată, respectandu-se toţi paşii conveniţi cu Comisia Europeana. În prezent, în urma respingerii primelor propuneri de către Preşedintele României, această procedură va fi reluată pentru desemnarea unor noi candidați pentru cele două funcţii.

După ce președintele Traian Băsescu a respins propunerile ministrului Justiției, Mona Pivniceru, a spus, săptămâna trecută, că va declanşa o nouă procedură de selecţie a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În urmă cu câteva zile, preşedintele Traian Băsescu propunea că şefii parchetelor să fie selectaţi de CSM şi apoi agreaţi de şeful statului şi de ministrul Justiţiei. Traian Băsescu a precizat că va trimite această propunere instituţilor abilitate în procesul de numire a procurorului general şi procurorul şef al DNA.

-Evitarea acordării de graţieri prezidenţiale în cursul preşedinţiei interimare. După cum se ştie, nu s-au acordat deloc graţieri pe durata mandatului Preşedintelui Interimar, în vara anului trecut.

-Abţinerea de la numirea în posturi de ministru a persoanelor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti în materie de integritate; eliberarea funcţiei de către miniştrii aflaţi într-o astfel de situaţie. Nici un ministru în legatură cu care au existat dubii sau acuzaţii referitoare la incompatibilitatea acestora nu a fost nominalizat în Guvernul condus de Victor Ponta. Angajamentul de a nu numi şi de a înlocui miniştrii sau oficialii guvernamentali în acord cu legea, în cazuri de incompatibilitate, a fost respectat.

În actualul Cabinet Ponta apar și persoane care s-au aflat în vizorul procurorilorși în cazul cărora s-a declanșat urmărirea penală pentru săvârșirea unor infracțiuni, de la fapte de corupție la cele legate de derularea referendumului din 29 iulie. Cele mai sonore nume sunt Liviu Dragnea și Relu Fenechiu.

Sute de mii de euro în conturi şi acţiuni la firme, dar şi proprietăţi în toată ţara, tablouri de colecţie şi maşini de lux. Pe scurt, așa poate fi descrisă averea noilor miniştri din Guvernul Ponta II. Actualul Executiv nu duce lipsă nici de nume controversate, cu dosare penale.

-Adoptarea unor proceduri clare prin care să se prevadă demisia parlamentarilor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri definitive privind incompatibilitatea sau conflicte de interese ori care au fost condamnaţi definit într-un caz de corupţie la nivel înalt. Primul-ministru continua să susţină implementarea deciziilor finale ale ANI în ceea ce îi priveşte pe politicieni, pentru a se evita situaţia în care Parlamentul votează împotriva unei decizii a ANI care este confirmată de o instanţă judecatorească. În plus, în data 22 ianuarie 2013, Parlamentul a votat mai multe amendamente care îmbunătăţesc Legea 96/2006, privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, în care s-au luat în considerare sugestiile ANI privind sancţionarea incompatibilităţilor.

23 de senatori şi deputaţi, dintre care jumătate de la PSD,au decizii de incompatibilitate sau conflict de interese date de Agenţia Naţională de Integritate. Toţi au făcut contestaţii în instanţă, iar unele procese au termene abia în 2014. Ei au toate şansele să nu-şi piardă mandatul deoarece noul Statut al parlamentarilor îi protejează. Numai sentinţele definitive şi irevocabile atrag după sine încetarea mandatului.

Printre parlamentarii depistaţi de ANI ca fiind incompatibili, în conflict de interese sau cu averi nejustificate se află patru foşti şi actuali miniştri: Eduard Hellvig, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Liviu Pop, fostul ministru pentru Dialog social, Ovidiu Silaghi, fostul ministru al Transporturilor, și Ecaterina Andronescu, fostul ministru al Educaţiei, care are trei dosare de incompatibilitate şi conflict de interse pe rolul instanţelor.

În 22 ianuarie, parlamentarii și-au întărit imunitatea prin modificările aduse Statutului. Comisia specială a definitivat textul final care a fost astăzi supus la vot în plenul reunit al celor două Camere. Documentul introduce prevederi prin care aleşii incompatibili sau aflaţi în conflict de interese îşi pot păstra mandatul. De asemenea, au fost introduse condiţii noi pentru ridicarea imunităţii.

Privind regimul incompatibilităţilor, va fi aproape imposibil ca un parlamentar găsit în incompatibilitate să-şi piardă mandatul. În condiţiile în care procurorii ar cere reţinerea, arestarea sau percheziţia unui parlamentar, acest lucru s-ar obţine destul de greu, întrucât prin statut au fost impuse reguli noi şi mai restrictive în acest sens.

Printre revocările „cu cântec”, din cauza procedurii, se numără cazul Mircea Diaconu, deși a fost declarat incompatibil de Înalta Curte, a demisionat din Senat şi cu demisia scrisă şi înaintată Conducerii Camerei Superioare a Parlamentului, a rămas senator.

Primul parlamentar revocat în urma unei decizii de incompatibilitate a fost Sergiu Andon. Deputații au decis încetarea mandatului consservatorului Segiu Andon cu 220 de voturi pentru, cinci împotrivă și 11 abțineri, după ce decizia ÎCCJ privind incompatibilitatea sa era de câteva luni în Parlament.

ANI solicitase, începând din decembrie 2011, în repetate rânduri, Parlamentului revocarea din funcţie a deputatului Sergiu Andon, dar și a colegului său Florin Costin Pâslaru, ca urmare a rămânerii irevocabile a deciziilor privind încălcarea legii de către cei doi politicieni. (Mădălina Prundea)

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri