Ioan Ficior, urmărit pentru genocid. „Regimul său de detenție era menit să ducă la lichidarea fizică a deținuților politici”
Procurorii de la Parchetul General l-au chemat pe Ioan Ficior a-i comunica inceperea urmăririi penale împotriva lui, pentru genocid.
Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Ficior, pentru genocid, constând în aceea că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava, detaliază PÎCCJ.
PÎCCJ: Metodele aplicate de Ficior
„Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum:
a. condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente;
b. lipsa hranei adecvate;
c. frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă;
d. lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre;
e. lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată;
f. aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament;
g. condiţiile de muncă foarte grele la care erau supuşi toţi deţinuţii, indiferent dacă erau inapţi sau bolnavi. Deţinuţii nu erau echipaţi corespunzător pentru muncile efectuate deşi erau obligaţi să suporte condiţii meteorologice extreme;
h. obligarea deţinuţilor de a depăşi norma de muncă cu orice preţ şi pedepsele crunte primite pentru nesupunere;
i. printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) unde deţinuţii primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârşeau abateri de la regulament, alergarea deţinuţilor cu calul şi bătăi crunte primite cu ciomagul.
Din cauza condiţiilor inumane din această colonie (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi), şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare.
Conform certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atestă decesul deţinuţilor, în intervalul 01.08.1958-1.11.1963 în care la cârma coloniei s-a aflat col. (r) Ioan Ficior la Periprava au decedat 103 deţinuţi, toţi făcând parte din colectivitatea contrarevoluţionarilor, anul cu cele mai multe decese fiind 1960 (53 de decese), iar pe grupe de vârstă cele mai multe decese (în număr de 54) au fost înregistrate pentru grupa 50-59 de ani.
O statistică realizată privind cauzele de deces indică o pondere mărită a afecţiunilor aparatului digestiv şi excretor, afecţiunilor pulmonare (tuberculoză sau pneumonie), afecţiunilor cardiace, precum şi enterocolitelor.
Precedentul Alexandru Vișinescu
Este al doilea fost comandant de închisoare comunistă pe care ICCMER l-a denuțat la parchet pentru că ar fi ordonat sau chiar ar fi torturat personal dețunuți politic, închiși în penitenciarele comuniste.
Ficior e acuzat că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi la Periprava.
El a refuzat să răspundă la întrebările ziariștilor legate de reația sa la aflarea capetelor de acuzare.
În septembrie, Ion Ficior declara: „Eu sunt un om creștin și nu mă dedau la faptele care mi se impută”.
Primul este Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, pus deja sub pentru genocid.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
