Traian Băsescu: România va fi un partener politic al aliaților săi, dar nu are resurse militare pentru a putea participa în Siria

Data publicării:
515302a095f9cf5813000026 1

Principalele declarații ale președintelui Traian Băsescu:

Cu ocazia desfășurării summitului G20 de la Sankt Petersburg, 11 state membre a G20 au adoptat o declarație comună privind Siria.

În urma consultării cu alte instituții ale statului am decis ca România să se ralieze acestei declarații a celor 11 state: Australia, Canada, Franța, Italia, Japonia, Republica Coreea, Arabia Saudită, Spania, Turcia, Marea Britanie și SUA.

Și România a devenit semnatară.

Declarația constată că norma internațională împotriva utilizării armelor chimice este în vigoare de lungă durată și este universală. Statele semnatare nu fac deosebire între state care au ratificat tratatele și cele care nu au ratificat aceste tratate.

Declarația condamnă în termenii cei mai fermi atacul cu arme chimice din data de 21 august și ține reponsabil guvernul sirian, regimul aflat la putere. De aceea semnatarii fac apel la un răspuns internațional ferm în așa fel încât astfel de evenimente să nu se mai petreacă.

Semnatarii susțin și sprijină consecvent o rezoluție fermă a Consiliului de Securitate al ONU, având în vedere responsabilitățile pe care Consiliul de Securitate le are.

România e unul dintre statele ce susțin fără rezerve nevoia ca problemele de acest gen să fie rezolvate în Consiliul de Securitate, nu cu forța armelor. De asemenea, semnatarii se angajează să susțină demersuri internaționale pe termen lung prin intermediul ONU pentru a trata provocarea de securitate pe termen lung reprezentată de rezervele de arme chimice ale Siriei într-un mod ferm.

Această zonă a declarației face trimitere directă la rezervele de arme chimice și e un angajament internațional ca problema să fie tratată cu fermitate.

De asemenea, declarația cere experților ONU să prezinte cât mai rapid rezultatele anchetei desfășurate cu privire la atacul din 21 august. Extrem de important pentru echidistanța declarației e că inițiatorii fac responsabili în mod egal și una din părți și cealalată, deci regimul și insurgența, de moartea a peste 100.000 de oameni, de faptul că peste două milioane de persone au devenit refugiați și 5 milioane persoane sunt dislocate de la casele lor. E vorba despre o dramă umanitară.

La fel de important, aici se vede că prudența a fost binevenită în abordările statelor. Declarația recunoaște că în conflictul din Siria nu există o soluție militară, deci „ne reafirmăm angajamentul de a căuta o reglementare politică pașnică”. Semnatarii sunt conștienți că nu există o soluție militară și că una pașnică trebuie găsită.

De asemenea, semnatarii subliniază că se angajează nu numai pentru o soluție politică, dar și pentru a contribui la realizarea unei Sirii unite, extrrem de importantă în contextul în care se pune problema împărțirii Siriei.

Aș face un comentariu. Noi, cei din UE și NATO, trebuie să ajungem la nivelul de înțelepciune în care să nu aplicăm șabloanele sistemelor noastre democratice unor națiuni arabe care au alte valori. Sunt state arabe care au demonstrat că pot trece la un sistem democratic, dar impunerea brutală, gen Irak sau Egipt, arată că adaptarea rapidă la un sistem democratic de tip american sau european e dificilă.

Declarația mai face apel să fie garantat accesul personalului care asigură asistență umanitară și medicală.

În ceea ce privește România, se raliază fără rezerve acestei declarații.

Declarația lasă deschise ambele opțiuni. Chiar dacă se vorbește despre ONU, Geneva și soluțiile politice și se recomandă că soluția militară nu este viabilă pentru Siria, nu se închide complet varianta unui atac fără trupe la sol asupra resurselor militare ale Siriei.

Aici aș mai face o observație legat de evoluții: declarația a fost adoptată pe 6 septembrie, la Sankt Petersburg. Azi suntem în 9 septembrie. Secretarul de stat american John Kerry a avansat o soluție care să garanteze pacea - punerea sub control a armelor chimice din Siria.

Nu știu ce reacție va exista la Damasc, dar faptul că o declarație făcută în 6 septembrie de 11 state, la care de ieri ne-am raliat și noi, și deja apar elemente noi, ca propunerea lui John Kerry, arată că un proces de negociere, condus de SUA, există și că se încearcă și din punctul de vedere al SUA o soluție care să evite utilizarea soluției militare.

Soluția militară, indiferent cât de soft și precisă ar fi, implică riscuri majore, în primul rând riscul de reacție militară, în al doilea rând riscul de extindere la nivel regional, având în vedere că pe teritoriul Siriei acționează formațiuni militare sau militarizate care nu sunt sub control sirian. 

Conflictul militar trebuie evitat. O decizie militară nu trebuie adoptată înainte de prezentarea raportului experților ONU și o soluție negociată care să se finalizeze prin alegeri libere în Siria este cea pe care România o susține fără rezerve.

Întrebări

În aceste condiții veți convoca o ședință CSAT referitor la poziția României?

Nu. Este o declarație la care legat valabilitatea căreia m-am consultat cu MAE, cu structurile de securitate. Nu este nevoie de CSAT pentru susținerea acestei declarații de către România.

În calitate de președinte al României, cel care reprezintă statul român, am adus la cunoștința publicului decizia.

Dacă se ajunge la soluția militară, România rămâne la această declarație politică?

România va fi un partener politic al aliaților săi, dar nu are resurse militare pentru tipul de operațiune preconizat pentru a putea participa. Soluția trupelor la sol e exclusă, zonă în care noi am fi putut să contribuim. Aș vrea să fac o precizare cu privire la soluția militară. Dacă se va utiliza, se va utiliza împotriva infrastructurilor militare sau a resurselor aviației siriene, artileriei, a unităților de tancuri, a depozitelor de muniții, cu o singură excepție: depozitele cu muniție chimică. Lovirea lor înseamnă generarea unui dezastru chimic și nu aș vrea să vedem situația în care singura șansă a regimului rămâne muniția chimică.

Astăzi, USL a decis să respingă în Parlament proiectul Roșia Montană. Vă retrageți întrebarea către premier: „Ponta, câți bani ai luat ca să semnezi pentru Roșia Montană?”?

Întrebați-l pe el, eu am pus-o.

Și el v-a întrebat câți bani ați luat de la regimul Assad.

Eu am răspuns, am spus că nimic.

Dacă USL are de gând să respingă acest proiect legat de Roșia Montană la Senat și la Camera Deputaților, ce mai puteți face?

Unde mai e problema? Nu eu am 70% în Parlament. Ați observat o majoritate pro președinte prin Parlament? Poate se va forma, nu zic nu.

Crin Antonescu spunea că dacă se decide o intervenție militară, România va fi în prima linie.

N-ați vrea să reproduceți corect declarația lui Crin Antonescu? Ați rupt-o din context. El a spus în prima linie a susținerii politice. Nicidecum în prima linie a războiului.

Andrei Țărnea: O poziționare fermă a României este necesară

„Nu e o schimbare, confirmă o situație paradoxală. Președintele are prerogative de politică externă, dar nu exclusiv. Ceea ce lipsește în subiectul Siria e sentimentul unei convergențe pe subiecte de importanță capitală. Cazul Siria este unul dintre cele mai evidente. Pozițiile diverselor personalități din primul rând al statului sunt oarecum asemănătoare, dar nu convergente, nu indică o poziție comună asumată. Președintele nu are opinii personale când le face de la pupitrul președinției. El s-a consultat cu MAE și instituțiile, dar este oare suficient?”, a spus, la Digi24, Andrei Țărnea, director executiv al Institutului Aspen România.

„Nu e vorba de ce poate face România. Ea face parte, ca și celelalte state semnatare, din Vest, care acționează într-un sistem de valori și principii consistente. În Siria problema nu e doar a unui conflict sângeros, ci de încălcarea fundamentală a unui principiu de drept internațional. Este necesară o formă de răspuns. Evident, cel militar nu poate fi primul sau singurul instrument. O poziționare fermă a României e necesară, era preferabil să fie făcută în consonanță între Guvern, președinte și Parlament”, a subliniat el, după intervenția publică a președintelui Traian Băsescu.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri