Traian Băsescu: România a semnat un memorandum de cooperare cu Rusia

Data publicării:
basescu cotroceni aprilie 2013 presidency ro-2

Citiți mai jos principalele declarații ale președintelui:

Sunt convins că prezența lui Nikolai Patrușev nu va rămâne nespeculată și m-am gândit să vă dau eu informații.

Este secretarul consiliului de securitate al Federației Ruse și principalul obiectiv al prezenței dânsului a fost semnarea unui memorandum între el și domnul Fota, între consiliul de securitate al Federației Ruse și CSAT.

În mod categoric, acest memorandum va deschide cooperarea între structurile de securitate și de poliție între România și Federația Rusă.

În memorandum s-a stabilit cooperarea pe mai multe paliere, în lupta împotriva terorismului – de interes maxim pentru noi, mai ales că se apropie terminarea misiunii ISAF în Afganistan.

Un alt obiectiv de cooperare este legat de lupta împotriva criminalității transfrontaliere, combaterea traficului de ființe umane, combaterea traficului de droguri – o acțiune în care în primul rând este vizat riscul tranzitului drogurilor dinspre Afgansitan către Europa, lupta împotriva spălării banilor și lupta împotriva criminalității cibernetice, lupta împotriva răspândirii armelor de distrugere în masă – nimeni nu presupune că pe vapoare, camioane, avioane vor tranzita teritoriul României sau Federației Ruse bombe nucleare sau bombe chimice.

În afara acestui memorandum am avut discuții pe politică externă și de securitate. O analiză serioasă a fost dedicată situației din Siria. Atât Rusia cât şi ţările occidentale trebuie să se abţină să aprovizioneze cu armament vreo tabără, pentru că în opinia noastră asta înseamnă mai multe victime, acolo e un război civil şi sunt riscuri deosebite pentru stabilitatea Iordaniei. Opţiunea noastră e neaprovizionarea cu armament a celor două tabere. Cele două părţi trebuie chemate la masa tratativelor pentru a găsi o soluție ce poate rezulta doar din alegeri democratice. 

În discuţii am analizat situaţia din Afganistan şi perspectivele de după retragerea ISAF, sistemul antirachetă a fost un subiect discutat, eu menţionând încă o dată că sistemul din România nu e îndreptat împotriva Rusiei, România nu ar accepta niciodată pe teritoriul ei armamente ofensive ale altor state. Ce mi se pare dificil de înţeles: se cer garanţii, nu nouă, ci SUA, ori garanţia e chiar tratatul, care e public, şi în care se precizează foarte clar că sistemul e defensiv. 

Nu puteam să nu discutăm problema Transnistriei, e o problema importantă pentru securitatea României şi necesitatea de a avea o Republica Moldova întreagă şi cu deplină autonomie a guvernului de Chişinău pe întregul teritoriu al ţării. 

A fost o întâlnire bună, care exprimă atât puncte de convergenţă, şi cel mai important e că, la nivelul structurilor de securitate, la nivelul cel mai înalt s-a convenit cooperarea pe nişte riscuri deopotrivă orientate împotriva celor două ţări. 

S-au constatat şi puncte de vedere divergente, dar am convenit ca domnul Patrușev să transmită preşedintelui Putin deschiderea noastră spre cooperare. 

Despre personalul Administrației Prezidențiale

Mi se pare că nu e chiar de acest nivel, totuşi o să fac o remarcă legat de remarca domnului Zgonea, care e frământat de creşterea personalului la Preşedinţie. În 2004, Preşedinţia avea 260 de locuri alocate în schema de funcţionare. În 2004, Preşedinţia a funcţionat cu 220 de salariaţi. În 2013, numărul de salariaţi din schema Preşedinţiei e tot 260. Preşedinţia funcţionează cu 203 salariaţi, din care 52 sunt personal muncitor: curăţenie, lumini, electricieni, care trebuie să stea zi  și noapte.

Faţă de 2004, sunt cu 17 salariaţi mai puţin. Ca să închidem şi frământările bugetare: 6,3 milioane euro a fost bugetul în 2004, calculat la o rată de 3,93 lei/euro. În 2013, bugetul este de 5,9 milioane de euro, deci cu 400.000 euro mai puţin, în 2004 bugetul era 0,0001% din PIB. În 2013, bugetul preşedinţiei reprezintă 0,000045. Este la jumătate din 2004 faţă de PIB. 

Despre ședința CSAT

Analiza stării industriei de apărare, aici s-a stabilit ca în trimestrul III guvernul să prezinte în CSAT o strategie de revitalizare a unor ramuri care sunt necesare armatei în timp de pace şi de război. Atunci se face proiectul pentru buget 2014 - 2015 - 2016. 

Măcar ştim din 2014 ce se poate aloca pentru patru componente vitale ale Armatei. 

S-a aprobat numărul de militari ce pot fi trimişi în teatre de operaţii, cu 351 mai puţini decât în 2013, aceştia având şi ei două încadrări. 

1364 dislocaţi în teatre de operaţii, ţinând cont de reducerea participării în Afganistan, iar 1675 la dispoziţie. Ministerul Administraţiei şi Internelor va avea disponibili 1089 jandarmi şi poliţişti pentru misiuni ONU, ale NATO, UE sau OSCE care implică participarea acestor structuri. A fost aprobată Cartea albă a Apărării, ce va fi trimisă spre analiză şi aprobare Parlamentului. 

A fost aprobat planul de înzestrare al Armatei pentru 2013 – 2022. 

Despre referendum 

Înţeleg că la comisia juridică s-a aprobat referendumul, sper să fie un vot şi în plen, indiferent cum va fi, dar m-aş bucura să fie pozitiv, numai pentru buna cooperare dintre preşedinte şi Parlament. 

Referendumul va fi declanşat după ce se întâmplă două lucruri: adoptarea noii legi a referendumului şi adoptarea de către Parlament a Constituţiei revizuite. 

În acest interval voi lua decizia cu privire la dată. 

Nu există, din punctul meu de vedere, diferențe între referendum validat cu 30% sau cu 50%, voi declanşa referendumul în ambele condiţii, dacă parlamentul nu va respecta referendumul din 2009.  

Referendumul pe care eu îl voi propune românilor va fi cel puțin cu o săptămână înaintea celui pentru Constituție.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri