Proiect. Prima Casă, pentru persoane cu venituri mici

Data publicării:
prima-a-doua-casa

Potrivit strategiei Ministerului Dezvoltării, pusă în dezbatere pe site-ul instituției, venitul ar deveni un criteriu important pentru „Prima Casă” pentru ca mai multe persoane cu venituri reduse să poată beneficia de program. 182.000 de români și-au cumpărat case prin programul „Prima Casă”. 

„Plafonul de garantare de 60.000-70.000 euro nu este destul de eficient în filtrarea şi orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistenţă din partea guvernului. Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluţie în această privinţă”, scrie în strategia pusă în dezbatere de către Ministerul Dezvoltării.

De asemenea, ministerul propune și TVA diferențiat pentru locuințe în funcție de venituri. În prezent, la locuințele sub 86.000 de euro se plătește un TVA de 5%. Acum, ministerul propune TVA diferențiat, iar banii în plus să fie folosiți pentru construirea de noi locuințe și pentru reabilitare seismică. 

Mai mult, în Strategia de Locuire mai apare propunerea ca dezvoltatorii să fie obligați ca o parte din casele pe care le construiesc să fie la preț redus, respectiv sub 50.000 de euro. Procentul dat ca exemplu de minister este de 20%. 

Documentul mai propune interzicerea vânzării locuinţelor ANL. În prezent, tinerii care locuiesc cel puțin un an într-o locuință ANL cu chirie au opțiunea de a o cumpăra în rate. Peste 12.500 de ANL-uri au fost scoase la vânzare, dar nimeni nu garantează construirea unora noi din banii încasaţi unde să stea cu chirie tinerii aflaţi la început de carieră.

De asemenea, o altă propunere este ca autorităţile să acorde subvenţii pentru închiriere.

O altă măsură trecută în strategia naţională a locuirii este achiziția obligatorie de către autoritățile locale a clădirilor istorice vacante și neutilizate, pentru a crește stocul de locuințe publice disponibile. 16% din locuinţele din România sunt nelocuite, potrivit datelor Guvernului.

Mai mult, ministerul propune mutarea forțată a persoanelor care refuză să părăsească locuințele nesigure, pentru a permite consolidarea. Autoritățile locale au obligația să asigure locuințe alternative. 

Strategia gândită de Ministerul Dezvoltării porneşte de la un tablou destul de negru privind spaţiul locativ din România.  Peste 35% din cele 8,8 milioane de locuințe ale țării au nevoie de reparații urgente.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri