Dragoş Tănase, RMGC: „Cianura are o singură problemă: numele. Dacă se numea hidroxid de altceva, nu mai era nici o problemă”

Data publicării:
dragos tanase RMGC rosia montana mediafax-3

În timp ce în Piaţa Universităţii din Capitală mii de oameni demonstrează de 22 de zile împotriva proiectului de exploatare auriferă cu cianură din Roşia Montană, Dragoş Tănase, directorul general al RMGC, accentuează că exploatarea cu cianuri este o tehnologie sigură, care nu poate reprezenta un pericol pentru mediu: „Minereul care ajunge în iazul de decantare nu conţine cianură decât într-o limită foarte, foarte, foarte mică. Chestia asta cu lacul de cianură este un mit răspândit, din păcate, de către ONG-uri.” Pe fond, cianura are o singură problemă, spune Dragoş Tănase la Digi24: numele.

„Peste tot în lume exploatarea se face cu această tehnologie cu cianură”, arată omul de afaceri. În opinia sa, renumele de otravă al substanţei se face vinovat de impactul negativ în rândul populaţiei. „Cianura are o singură problemă, şi anume: numele. Pentru că, dacă se numea hidroxid de altceva, atunci n-ar mai fi avut nimeni nici o problemă”, afirmă Dragoş Tănase, directorul Roşia Montană Gold Corporation.

Cianurile metalelor alcaline sunt cunoscute ca fiind otrăvuri, în acest scop folosindu-se în principal cianură de potasiu (KCN).

Partea contradictorie”, arată directorul RMGC, „e tocmai faptul că această tehnologie cu cianuri este foarte stabilă, poate fi folosită în circuit închis şi poate fi extrasă foarte uşor din minereul procesat. Şi, de aceea, minereul care ajunge în iazul de decantare nu conţine cianură decât într-o limită foarte, foarte, foarte mică.

Cât priveşte semnalul de alarmă tras de organizaţiile de mediu şi susţinătorii lor, el insistă că iazul de decantare nu va reprezenta un pericol: „Chestia asta cu lacul de cianură este un mit răspândit din păcate de către ONG-uri. În acel iaz de decantare nu va exista cianură.


Protestele din România şi diaspora: „Am observat păreri emoţionale”. Nu putem să închidem ochii şi să spunem: noi, de la Bucureşti, decidem ca acei oameni să moară de foame

Dragoş Tănase a amintit că, la referendumul de aprobare a proiectului minier din Munţii Apuseni, 20.000 de oameni s-au pronunţat în favoarea acestuia. „Dar nu cred că e relevant să comparăm numere. În Munţii Apuseni, oamenii aceia au o problemă. Sunt multe foste zone miniere care au o rată a şomajului foarte ridicată”, deci „propunem un proiect minier într-o zonă minieră”, a reamintit directorul general RMGC.

Rugat să îşi spună părerea despre mişcările din ţară şi din diaspora care au ajuns în cea de-a 22-a zi şi care aduc laolaltă tot mai mulţi protestatari, chiar după cel de-al treilea şi cel mai amplu marş desfăşurat în Capitală, Dragoş Tănase consideră că „orice om are dreptul la proteste”.

El pune în balanţă însă situaţia economică din Roşia Montană şi nivelul de trai al locuitorilor zonei: „Suntem dispuşi să dialogăm cu toţi protestatarii pe bază de argumente şi raţiune. Să nu uităm că oamenii din Munţii Apuseni au nişte probleme concrete: nu au locuri de muncă, nu au alternativă. Trebuie să facem ceva, nu putem să-i ignorăm. Nu putem să închidem ochii şi să spunem: nu ne interesează, noi, de la Bucureşti, decidem ca acei oameni să moară de foame”, crede omul de afaceri. El adaugă că a observat „păreri emoţionale” pe tema proiectului de exploatare cu cianură a aurului, mai precis faptul că unii protestatari nu sunt cu adevărat documentaţi cu privire la acest subiect.

Alte declaraţii ale directorului general Roşia Montană Gold Corporation, Dragoş Tănase:

- Proiectul minier respectă toate legile româneşti şi europene, este gândit să maximizeze câştigul statului român. Practic, în România vor intra câteva miliarde de dolari dacă noi pornim această mină. Se vor crea câteva mii de locuri de muncă, va fi stimulată activitatea economică în toată această ţară. La Roşia Montană avem o poluare actuală care trebuie reparată, noi ne-am asumat curăţarea poluării actuale nu peste 20 de ani ci începând cu autorizaţia de construcţie.

- Deci avem un proiect la cheie care rezolvă problemele de mediu, restaurează patrimoniul, aduce un input economic semnificativ şi creează locuri de muncă. Respectă toată legislaţia, de ce să nu facem acest proiect?

- Noi am început (activitatea) de 15 ani. În aceşti 15 ani am am creat 4-500 de locuri de muncă în fiecare an fără să primim avizele. În următorii 20 de ani, vorbim de o medie de câteva mii de locuri de muncă directe şi indirecte.

- O mină de acest fel va stimula activitatea economică. Şi nu e numai asta, pentru că noi luăm bani de la mină şi-i investim în programe de dezvoltare durabilă, structură locală, patrimoniu, turism, pensiunile din zonă se vor dezvolta. (...) Vom investi în programe de reconversie profesională, de training. (...) Se vor crea oportunităţi în zona respectivă.

- Vă dau un exemplu: am fost în USA, unde în 1960 exista o localitate în nordul Nevadei. (Aici) a pornit un proiect similar care prevedea 1000 de locuri de muncă pe 12 ani. După 40-50 de ani, acel sat de 3000 de locuitori a ajuns la 15.000 de locuitori, are aeroport, nu ştiu câte investiţii miniere în continuare, pe următorii 20-30 de ani, plus turism, plus cazinouri. Aşa se va întâmpla şi în zona Roşiei Montane.

Ella Moroiu


Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri