Dosarul „Flota” a fost clasat
Foto: Facebook
Actualizare 16.20: Procurorii anticorupţie au decis clasarea dosarului Flota, în care fostul preşedinte Traian Băsescu era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare, „întrucât faptele nu există”, se arată într-un răspuns al DNA la solicitarea Mediafax.
Conform sursei citate, infracţiunea de abuz în serviciu, de care era acuzat Traian Băsescu, nu există, deoarece prin exercitarea funcţiilor de decizie în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 1990-1992 şi 1996-2000, Băsescu nu a produs şi nu a determinat producerea vreunui prejudiciu în patrimoniul CNM Petromin SA Constanţa. Procurorii explică acest lucru prin faptul că navele care fac obiectul dosarului au fost vândute în baza aprobărilor legale date de Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) - acţionarul majoritar al CNM Petromin SA în cadrul procesului de privatizare iniţiat de Guvernul României.
„Cele 16 nave aflate în contracte de management cu grupul Klaveness au rămas în proprietatea CNM Petromin SA (cu drept de dispoziţie asupra lor) până în 1999-2000, când acestea au fost vândute la licitaţie. Sumele realizate din vânzarea celor 16 nave au fost în cuantum de 63.134.735 USD. Decizia vânzării navelor nu a aparţinut Ministerului Transporturilor, ci a aparţinut FPS şi AGA a CNM Petromin SA, întrucât FPS şi nu Ministerul Transporturilor erau acţionarul majoritar al CNM Petromin SA”, arată DNA, în răspunsul la solicitarea Mediafax.
De altfel, potrivit sursei menţionate, CNM Petromin, ca societate comercială pe acţiuni în domeniul transporturilor navale, la data de 31 decembrie 1992, avea datorii de 14.770.000 de dolari.
Cu privire la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, reţinută prin actul de învinuire ca fiind realizată de faptul că „în perioada 1991-2000, a emis acte de decizie la nivel de conducere a ministerului în exercitarea atribuţiilor de serviciu, atât prin atestarea unor fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu privire la constituirea şi atribuţiile CIS, CNM Petromin, ordinele de acordare şi retragere a dreptului de arborare a pavilionului românesc de către navele angajate în afacerea "Petroklav", a notei în baza căreia a dispus radierea din Registrul Matricol a mineralierului "Băceşti" şi a documentelor de plată "P&I" a 500.000 USD din creditul luat prin ipotecarea navei "Băceşti" pentru care asigurarea trebuie să fie plătită de navlositorul Borom Anglia, cât şi prin omisiunea cu ştiinţă a inserării unor date sau împrejurări reale referitoare la proprietatea reală asupra navelor CNM Petromin SA cu prilejul ordinelor de retragere a pavilionului românesc arborat de aceste nave”, se constată că această faptă nu există, deoarece nu se poate susţine că au fost atestate fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului ori a fost omisă, cu ştiinţă, inserarea unor date sau împrejurări, spun anchetatorii.
În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, constând în faptul că „în septembrie 1992, în calitate de ministru al Transporturilor şi director (preşedinte) al BOD Petroklav Inc. Bahamas, după încetarea activităţii acesteia a acceptat virarea sumei de 500.000 USD în contul deschis la Citibank Londra, de unde şi-a însuşit-o, prezentând ulterior un extras de cont în care figurează nereal virarea sumei la asiguratorul navei Băceşti”, a rezultat că fostul şef al statului nu şi-a însuşit suma de 500.000 de dolari, aşa cum se arată în actul de învinuire, ci că suma a fost plătită Clubului de asigurări P&I UK Londra şi reprezintă contravaloarea asigurării navelor din exploatarea Petromin.
„De altfel, cu referire la această presupusă faptă, respectiv delapidare, răspunderea penală s-a prescris la data de 30 septembrie 1999, ca urmare a intrării în vigoare la data de 1 februarie 2014 a noului Cod Penal, conform căruia maximul special al pedepsei pentru infracţiunea de delapidare a fost redus la şapte ani”, menţionează DNA.
Cristian Ene, avocatul lui Traian Băsescu, spune că dosarul a fost clasat din lipsă de probe.
„Faptele reclamate nu întrunesc elementele necesare pentru a se trece la etapa următoare, faptele nu există și procurorii au decis clasarea cauzei”, a declarat Cristian Ene într-o intervenție telefonică la Digi24.
Totuși, dosarul ar putea fi redeschis dacă apar noi probe, spune avocatul: „Procurorii, în situația când constată apariția de noi documente sau fapte, pot să adopte de asemenea o altă poziție.”
Dosarul „Flota” a fost redeschis după ce Traian Băsescu și-a încheiat mandatul de președinte, în condițiile în care acesta a beneficiat de imunitate în cei zece ani cât a fost șef al statului.
Procurorul general anunța ieri că numele fostului preşedinte apare în opt dosare penale, dosarul „Flota” fiind unul dintre ele.
În noiembrie 2014, procurorul general al României, Tiberiu Nițu, declara că o posibilă redeschidere a dosarului „Flota” „va fi avută în vedere”, și că vor fi numeroase persoane care vor face „fel şi fel de solicitări”. Şeful Ministerului Public adăuga atunci că aceste analize vor fi făcute în baza probelor şi pe baza dispozițiilor Codului de procedură penală.
„Laboratorul" de offshore-uri
Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost trimis în judecată în dosarul "Flota" pentru activitatea sa din perioada 1990-2000, când a ocupat funcţiile de director general al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile, subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor, ministru al Transporturilor şi preşedinte al Comitetului Director Petroklav Inc. Bahamas, societate mixtă româno-norvegiană, înfiinţată în 1991. El a fost acuzat de procurori că împreună cu alt învinuit din dosar, Călin Marinescu, a înfiinţat fără acordul Guvernului României compania mixtă cu sediul în Liberia şi, mai apoi, în Bahamas.
Societatea a fost considerată de procurori gaura neagră prin care statul român a pierdut 16 nave mineralier de mare tonaj. Traian Băsescu a fost acuzat că ar fi contribuit şi el. Ar fi dat mai multe ordine prin care pavilionul vaselor ar fi fost schimbat, pentru ca apoi să fie vândute, cu preţuri care începeau de la un dolar.
„Societatea mixtă Petroklav Inc. Bahamas a fost „laboratorul" in care au fost concepute crearea structurilor din offshore Liberia şi ingineria comercialo - financiară a funcţionalităţii acestora, avându-i ca participanţi, cu ştiinţă, pe Băsescu Traian, fost ministru al Transporturilor, Toanchină Virgil, pe directorii CNM Petromin SA, Marinescu Călin Dragomir, Lupu Marin cu funcţii de preşedinte şi respectiv vicepreşedinte a Consiliului de administraţie CNM Petromin SA (...) Se constată că învinuiţii, cu ştiinţă, au dispus in mod nelegal vanzarea acestor nave de la compania romană Petromin SA Constanţa la companiile din Liberia", se spunea în rechizitoriul Parchetului Naţional Anticorupţie.
Dosarul Flota a cunoscut destule momente neclare. Unul dintre acestea a fost cel în care experţii au evaluat pierderea suferită de stat. În 2003, era 275 de milioane de euro. Patru ani mai târziu, o altă expertiză contabilă, stabileşte că prejudiciul nu există de fapt. Urmarea, toţi cei 80 de inculpaţi au fost scoşi de sub urmărire penală. Procurorii anticorupţie nu au putut da atunci o soluţie în privinţa lui Traian Băsescu pentru că era apărat în faţa justiţiei de imunitatea oferită de funcţia de şef al statului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
