DATELE INS: România mai are 20.121.641 de locuitori
Actualizare 10.00. Este o scădere majoră faţă de precedentul recensământ. O scădere cu 1,559,300 de locuitori, în principal din cauza migraţiei externe.
În oraşele României trăieşte 54 la sută din populaţie României, în vreme ce în rural 46 la sută. De remarcat este că ponderea populaţiei din oraşe şi municipii a crescut cu 1,3 puncte procentuale faţă de recensământul din 2002.
Cele mai populate oraşe şi judeţe sunt, în ordine, Bucureştiul, cu aproape două milioane de locuitori. Urmează Iaşi, Prahova, Cluj şi Constanţa. Dar niciunul dintre aceste judeţe nu depăşete cifra de un milion de locuitori.
Judeţele cu cei mai puţini locuitori sunt Covasna – 210.000 de locuitori, Tulcea – 213.000, Sălaj – 224.000 şi Mehedinţi, Ialomiţa şi Giurgiu.
Din punctul de vedere al distribuţiei pe vârste a populaţiei, datele INS arată că în România copiii şi tineri reprezintă 28,2% din populaţie, persoanele mature 55,7%, persoanele în vârstă de 65 ani - 16,1%, iar persoanele în vârstă de 85 ani şi peste - 1,3%.
La acest recensmânt, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Astfel, s-au declarat români 16,7 milioane de persoane, ceea ce înseamnă 88,9% din populaţie.
Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,2 milioane de persoane, adică 6,5%, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621.000 de persoane. Aici este de remarcat faptul că, faţă de recensământul din anul 2002, s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă, de la 2,5% la 3,3%.
Numărul de romi, conform numărătorilor oficiale, arată următoarea evoluţie: 1992 - 401.087 (1,8% din populaţie), 2002 - 535.250 (2,5%), 2011 - 621.600 (3,3%). Potrivit sociologilor, doar o treime dintre romi îşi declară etnia.
Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 44,2% au nivel scăzut de educaţie, 41,4% nivel mediu şi 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245 de persoane analfabete.
Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 727,5 mii şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi.
_______________________________
Odată cu aceste noi date se va şti oficial câţi români trăiesc în ţară şi câţi în afara ei şi astfel vor putea fi actualizate şi listele electorale.
Rezultatele preliminare ale recensământului anunţate încă de anul trecut au arătat o scădere importantă a populaţiei Romaniei - de la 21,6 la 19 milioane de locuitori. Cifrele au fost subiect de dispută în mediul politic, în vara anului trecut, în contextul alegerilor locale şi al referendumului de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu.
USL a cerut să se ia ca punct de referinţă în calcularea cvorumului 16 milioane de cetăţeni cu drept de vot, aşa cum rezulta din datele preliminare ale recensământului şi nu 18 milioane, potrivit ultimului recensământ valid. Dacă s-ar fi ţinut cont de solicitarea USL, referendumul ar fi fost validat şi seful statului demis.
Datele INS ar fi putut influenţa şi rezultatele alegerilor generale din decembrie 2012. Dacă s-ar fi aplicat, prezenţa la vot ar fi fost de peste 55% și nu de numai 41%.
Probleme au fost şi la înregistrarea CNP-urilor pentru formularele de la recensământul din 2011. Aproximativ 450.000 de CNP-uri aferente formularelor fie au fost înregistrate de mai multe ori, fie au fost eronate sau nu au fost completate. Înseamnă 2,33% din totalul înregistrărilor.
Rezultatele de astăzi privind recensământul populaţiei ar fi trebuit să fie făcute publice în octombrie anul acesta. Însă, pe fondul discuţiilor legate de organizarea unui referendum privind revizuirea Constituţiei în toamnă, termenul a fost devansat.
Numărarea populaţiei şi a locuinţelor a avut şi un cost, de 40 de milioane de euro, şi s-a desfăşurat pe parcursul a 12 zile.
Tot mai puțini români. Până în 2075, populația țării va fi în declin
Populația României va continua să scadă. Declinul demografic prin scădere naturală va persista până în jurul anului 2075. Este de aşteptat ca după această dată să se înregistreze o creștere naturală firavă.
În 2075 se estimează că populația României va fi de 17,7 milioane de locuitori, iar natalitatea ar fi de aproape 13 născuți la o mie de locuitori, cu puțin peste nivelul mortalității generale. Suficient însă ca nivel pentru reinstalarea unei creșteri naturale minime.
Plecând de la numărul populației la recensământul din octombrie 2011 și de la actuala structură pe vârste, și admițând că o femeie va da naştere la cel puţin doi copii începând din acest an, reiese că ar fi nevoie de aproape 65 de ani pentru refacerea structurii pe vârste a populației și pentru a ajunge la un număr anual de naşteri mai mare decât numărul deceselor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
