Înlocuirea limbii moldoveneşti cu româna, dezbătută de Curtea Constituţională din R. Moldova

Ana Guțu, deputat al Partidul Liberal-Reformator din Republica Moldova şi doctor în filologie romanică, a trasnsmis pe adresa Curții Constituționale a Republicii Moldova solicitarea ca sintagma „limbă moldovenească” să fie înlocuită prin cea de „limbă română”.

Potrivit Unimedia, care preia informațiile de pe blogul deputatului, solicitarea va fi examinată de cei șase membrii ai Curții, pe 12 seprembrie.

Ana Guţu a argumentat că, din punct de vedere ştiinţific, articolul din Constituţie referitor la „limba moldovenească” nu are nici un sens şi a fost adoptat „din considerente politice şi strategice” în timpul regimului „comunist, caracterizat de un nivel intelectual rudimentar”.

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

„Necesitatea interpretării articolului 13 din Constituția RM este motivată de caracterul nul din punct de vedere științific al respectivului articol. Sintagma „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” nu se regăsește nici întro definiție științifică în sursele lingvistice de autoritate, această sintagmă poate fi explicată doar din punct de vedere politic și conjunctural, deoarece în 1994 când a fost adoptată Constituția RM, majoritatea parlamentară agraro-comunistă denota un nivel rudimentar de intelectualism”, a scris deputatul în postarea de pa blogul personal.

Deputatul consideră că această „eroare monumentală” s-a transformat într-o „normă constituţională”.

„Însă, din momentul în care această gafă monumentală a fost transformată în normă constituțională, iar modificarea articolului 13 pare a fi o misiune imposibilă în actuala conjunctură politică, este imperios necesar ca Înalta Curte să se pronunțe în cunoștință de cauză. Aceasta ar permite să ne debarasăm de rușinoasa utilizare a sintagmei „limba de stat” în toate documentele birocratice, care este o pretinsă scuză pentru a nu „incălca norma constituționale” și o manieră fariseică de a nu utiliza sintagma „limba română”. În același timp, din momentul tranșării problemei de către Curtea Constituțională va fi posibilă adoptarea unei noi legi cu nprivire la politicile lingvistice, iar sintagma „limba română” să nu mai constituie obiect de manipulare pentru politicienii de stânga”, a argumentat Ana Guțu, pe blogul personal.

Declaraţiile lui Traian Băsescu

Despre posibila înlocuire a limbii s-a exprimat recent și președintele Traian Băsescu.

„Este şi o problemă în ceea ce priveşte Constituţia Republicii Moldova, în ea se vorbeşte doar despre moldoveni şi limba moldovenească”, a afirmat Traian Băsescu, în 12 august, la Izvoru Mureşului (Harghita).

Şeful statului român şi-a manifestat speranţa că „o corectare” în acest sens va porni din partea Republicii Moldova.

Traian Băsescu a afirmat că atunci marea majoritate a populaţiei Republicii Moldova, unde cel mai mare partid este antieuropean şi anti-NATO, nu vrea unirea cu România, însă moldovenii pot cere unirea şi o vor avea, şeful statului făcând o declaraţie similară şi la Chişinău, în urmă cu circa o lună.