Motivele pentru care CCR a declarat neconstituționale modificările aduse Codului Penal

Plenul Curţii Constituţionale s-a întrunit azi pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, și a decis, cu unanimitate de voturi, să admită obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de un număr de 50 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative (actualul Codul penal şi noul Cod penal) şi la articolul unic din Legea pentru modificarea art. 2531 din Codul penal.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, a decis că sunt neconstituționale articolele care înlătură din categoria funcţionarilor publici şi a funcţionarilor pe Preşedintele României, pe deputaţi şi senatori, precum şi pe persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat.

„Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale”, se arată în document.

În plus, judecătorii CCR au constatat neconstituţionalităţii articolului unic din Legea pentru modificarea art.2531 din Codul penal, care înlătură funcţionarii publici din sfera subiecţilor activi a infracţiunii de conflict de interese şi care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea şi semnarea actelor administrative, precum şi cele care privesc creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară şi profesională.

Și în acest caz, membrii CCR au invocat încălcarea acelorași articole din Constituție.

CCR au decis că sunt neconstituționale dispoziţii care reglementează o cauză de reducere şi de înlocuire a pedepselor pentru anumite infracţiuni, denumite generic „infracţiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani”.

„Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale raportat la art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie referitoare la statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justiţie şi art.147 alin.(1) şi (4) din Constituţie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, se precizează în comunicatul Curții.

Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.

Motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial.

Ulterior, Parlamentul are la dispoziție un termen de 45 sau 60 de zile pentru a schimba legea în concordanță cu prevederile constituționale.