REACȚII. Noile Coduri sunt contestate de poliţişti, judecători, politicieni sau chiar de inculpaţi

Data publicării:
Politist

Una dintre reglementările noului Cod Penal care au stârnit nemulţumiri este introducerea arestului la domiciliu, introdus în locul interzicerii plecării din localitate sau din ţară. Poliţiştii şi judecătorii cred că va fi greu de aplicat pentru că nu există personal. Este nevoie de mai mult de o mie de poliţişti. Ei ar trebui să îi supravegheze pe arestaţii la domiciliu şi inculpaţii eliberaţi pe cauţiune, pentru ca ei să nu influenţeze victimele sau martorii din dosarul în care sunt acuzaţi.

„Nu avem în acest moment tehnica necesară pentru monitorizarea celor care vor fi prevalaţi de libertate prin această metodă”, a declarat Dumitru Coarnă - vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor.

„Noi avem nevoie de o suplimentare de cel puţin 2000 de funcţii. Cu arestul la domiciliu: cine îl păzeşte, cine are garanţia că nu se duce să dea în cap, să violeze şi apoi toate se răsfrâng împotriva noastră”, a explicat Florin Vîlnei - preşedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Politie SED LEX.

Angajaţii din sistem sunt nemulţumiţi şi pentru că nu au fost instruiţi pentru a şti cum să interpreteze noile prevederi din legea penală, ceea ce înseamnă că vor trebui să înveţe din mers noile Coduri. Şi până atunci, să le aplice după ureche.

Numai IGPR are în spate 55 de mii de poliţişti, trei sferturi dintre ei trebuie să aplice noile pachete. Nu poţi să schimbi un pachet legislativ peste noapte. Să nu se ceară performanţă că nu are cu cine”, este de părere Florin Vîlnei.

Nici magistraţii nu sunt încântaţi de noile legi pe care după care vor trebui să lucreze.

„Va schimba fundamental conţinutul apărării, va schimba strategiile de apărare şi pledoariile avocatului în faţa instanţei penale, care se vor apropia tot mai mult de cele din sistemul de drept anglo-saxon”, a adăugat Gheorghiţă Mateuţ, avocat.

Odată cu noile Coduri, magistraţii vor putea ordona ca inculpaţii aflaţi sub urmărire penală să poarte braţări de urmărire, cum se întâmplă în Statele Unite. Doar că, în momentul de faţă, nu există în România asemenea dispozitive.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri