Ucraina se obligă să nu amplaseze capacități militare ofensive pe Insula Șerpilor

După ce și-a pierdut picioarele într-un atac rusesc, o fetiță de 12 ani din Ucraina a alergat la maraton pentru a ajuta un soldat

CSAT: Spioni ruși au încercat să se infiltreze în România

Cel mai mare exercițiu NATO de pe Marea Neagră

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Praful saharian sufocă România

Accident grav în București

Insula Șerpilor din Marea Neagră, situată la 45 de kilometri de țărmurile României și Ucrainei, a fost anexată de Uniunea Sovietică în 1948, iar în prezent aparține Ucrainei, fapt recunoscut de România printr-un tratat semnat în 1997. Importanța acestui teritoriu de numai 17 hectare este mai curând geostrategică și a fost evidențiată în timpul procesului pe care România și Ucraina l-au avut la Haga pentru delimitarea platoului continental.

Prezent în emisiunea „Jurnalul de Seară” de la Digi24, ministrul Titus Corlățean a fost întrebat despre exercițiile militare comune pe care Ucraina le propune mai multor țări NATO, inclusiv României. „Ceea ce a avansat guvernarea de la Kiev (un proiect de lege pentru aprobarea de exerciții militare comune cu țări NATO, inclusiv cu România – n.r.) este un lucru important, (...) care trebuie examinat cu atenție. În definitiv, asta nu înseamnă – și președintele american le-a spus-o clar și astăzi rușilor: nu se pune problema aderării Ucrainei (la NATO – n.r.), cel puțin în perioada următoare, dar un stat are dreptul suveran la exerciții militare cu alte state pe care le consideră partenere. Lucrul ăsta trebuie examinat și trebuie văzut în profunzimea sa. Acest gest înseamnă însă și transparență, și încredere reciprocă în această regiune. Aveam nevoie și avem nevoie de acest tip de încredere”, a comentat șeful diplomației.

În context, ministrul a dat un exemplu. În vizita pe care a efectuat-o de curând la Kiev, a semnat un acord care în mod normal ar fi trebuit semnat în urmă cu 14 ani: un acord de creștere a măsurilor de încredere în domeniul securității, care se referă la măsuri în plan militar. Documentul prevede, de pildă, obligativitatea notificării reciproce, dacă se desfășoară manevre militare lângă frontieră, de o parte și de alta a frontierei româno-ucrainene, a explicat Titus Corlățean. „14 ani n-a putut fi semnat (acest document – n.r.). Nu din cauza României. Din cauza unei reticențe tradiționale a guvernelor care s-au succedat la Kiev”, a punctat ministrul.

El a mai detaliat că acordul cuprinde și obligația părții ucrainene de a nu amplasa capacități militare ofensive pe Insula Șerpilor. „Asta înseamnă un plus de încredere reciprocă, de transparență și de cooperare”, a subliniat șeful diplomației. „Cred că este o direcție bună, pe care noi o susținem”, a adăugat Titus Corlățean.