Analiză Business Club. Costul oficial al Autostrăzii Comarnic – Brașov s-ar putea dubla

Data publicării:
santier comarnic autostrada

Autostrada Comarnic - Braşov, cel mai scump drum din România, îşi bate propriul record de cost. În cheltuielile anunţate de Guvern a apărut o jumătate de miliard de euro faţă de ce se ştia. Costul este estimat la 1,8 miliarde de euro pentru cei 53 de kilometri. Oficial, este vorba de un parteneriat public-privat, vin constructorii şi cu banii, iar în prima parte a anului 2017 se va putea circula de la un capăt la celălalt.

Dar nimeni nu face cadouri. Va fi plătită de la buget pe mulţi ani. Şi pe această tema e tăcere totală. Nimeni nu vorbeşte de costurile totale. Statul va plăti în rate, în decenii. Constructorii iau banii cu dobândă de la bănci şi costurile vor fi transferate mai departe statului şi cu ceva în plus căci şi constructorii trebuie să facă în final profit de pe urmă acestei autostrăzi. Autostrada nu va costa 1,8 miliarde de euro la final. Poate o cifra dublă ar fi mai aproape de adevăr.

Construcția propriu-zisă va costă 1,5 miliarde de euro, la care se adaugă 300 de milioane de euro pentru proiectare și consultanță. Pentru că aceste cheltuieli adiacente au fost scoase din calcul premierului, i-a ieşit un cost pe kilometru de 28 de milioane de euro.

„Construcția începe în acest an, la sfârșitul lunii aprilie, și ultimul kilometri va fi finalizat, cel mai târziu, in 2017. Costul de construcție, proiectare, project management, ingineri independenți, sisteme de tarifare este estimat la 1,8 miliarde de euro. Efectiv, construcția va reprezenta 28 de milioane de euro pe kilometru”, a declarat Victor Ponta.

Dacă cele 300 de milioane de euro sunt incluse la împărţire, şi aşa ar trebui, ies de fapt 34 de milioane de euro pe kilometru. Un cost apropiat de recordurile europene. Dar este o construcţie dificilă într-o zonă de munte şi au apărut cheltuieli suplimentare pentru că în dreptul staţiunilor Sinaia, Bușteni și Predeal vor fi săpate trei tuneluri.

Banii pentru construcţie sunt în sarcina constructorilor, Vinci-Strabag-Aktor. Potrivit capital.ro, consorţiul a adus scrisori de finanţare de la patru mari bănci, printre care Deutsche Bank şi Erste, proprietarul BCR. Scrisoarea de finanţare de la bănci nu este însă şi o certitudine că asocierea chiar va primi banii de care are nevoie pentru a face autostrada.

Când va fi semnat contractul

Contractul însuşi pentru autostrada urmează să fie semnat abia în aprilie pentru că, la finalul aceleaşi luni, să se dea şi primul târnăcop. Iar de la primul târnăcop până la inaugurare este cale lungă. Autostrada este dată în concesiune pe 29 de ani, incluzând şi cei trei ani de construcţie.

„Până acum încercările au eşuat din cauza României, nu a constructorilor. Nu există o garanţie mai puternică decât faptul că până în 2017, când e gata drumul, statul nu dă niciun ban. O să facem doar exproprierile, dar nu sunt scumpe, nu trec prin intravilan”, a spus Victor Ponta, premierul României.

Statul va trebui să pună rapid la dispoziţie 25 de milioane de euro pentru exproprieri pentru că lucrurile să meargă repede. Constructorii au tot interesul. Cu cât este deschisă mai repede traficului, cu atât încep să recupereze banii.

Din 2017 ar începe plata. În ceea ce privește sursa banilor, oficiali se codesc să explice.

„Contractul de concesiune este încheiat pe 26 de ani plus perioada de construcție. La sfârșitul acestei perioade, va reintra în proprietatea statului român, evident fără niciun cost autostrada”, a spus Sincron Victor Ponta, premierul României

Taxa de autostradă acoperă doar întreţinerea

Fără niciun cost, spune primul ministru. O asemenea expresie poate fi asociată cu ideea de gratuitate, dar nimic nu e gratis: în 2043 autostrada va ajunge la stat, dar nu fără niciun cost pentru că va fi plătită timp de 26 de ani. Oficialii nu prea sunt deschişi să spună că vor fi bani de la buget. Va fi o autostrada cu taxă. Acum a fost anunţată una de 7 lei pe acel segement de 53 de kilometri.

„Construcția financiară s-a bazat pe ideea unei unei taxe de 5,7 lei plus TVA, de la Comarnic la Brașov. Însă, repet, este o decizie pe care o ia statul român”, a adăugat premierul.

Până în 2017 mai e timp să crească. Banii încasaţi vor merge către constructori. Dar aceştia doar dacă vor acoperi mentenanţa autostrăzii de 53 de kilometri plus cei șapte kilometri de drumuri adiacente.

Guvernul nici măcar nu are o estimare a costului total al autostrăzii, cu toate că ea ar fi trebui făcută pentru a avea o justificare economică a lucrării. Sau dacă o au nu o fac publică.

„E foarte greu de apreciat acum, acel „finacial closing” nu e finalizat, dar ne va costa 52.000 de euro pe lună pe kilometru, înmulțiți cu 60, vedeţi cum iese”, a spus Dan Şova, ministrul pentru Marile Proiecte.

Cele 52.000 de euro pe kilometru reprezintă întreţinerea, iar la cei 60 de kilometri ar însemna pe an 37,4 milioane de euro pe an. Şi la 26 de ani de concesiune întreținerea se apropie de un miliard de euro, respectiv 973 de milioane de euro.

Acești bani trebuie plătiţi constructorilor pe lângă costurile de construcţie.

Ca sursă de finanţare există taxa. Ministrul Dan Șova susţine că se vor acoperi chiar şi costuri de construcţie. Dar calculele spun cu totul altceva.

Numai pentru a acoperi cei 52.000 de euro pe kilometru necesari întreţinerii, ar fi nevoie că autostrada Comarnic - Braşov să fie tranzitată de la un capăt la altul de peste 50.000 de maşini pe zi. Iar taxa să fie mai mare, de circa 9 lei, adică aproximativ 2 euro.

Datele Companiei de Autostrăzi pentru 2013 arată că pe actualul DN1 în zona staţiunilor media zilnică este de 30.000 de maşini sau sub această cifră.

Abia în 2025, după formarea unor legături de autostrada cu Sibiu şi poate alte zone, traficul ar putea urca spre 55.000 de maşini. Peste media necesară asigurării întreţinerii în acel moment, dar în prima perioada de exploatare sunt toate şansele că statul să fie nevoit să plătească inclusiv mentenanţă. Sau să impună o taxă mai mare.

Costurile autostrăzii nu au cum să fie acoperite fără a folosi bani de la buget. Pentru construcţie firmele câştigătoare iau bani de la bănci, iar aceştia sunt purtători de dobânzi, timp de 26 de ani.

Parteneriatul public - privat nu exclude cheltuielile de la buget, doar le amână. Plata de la stat se face cu întârziere. Este de fapt dezvoltarea săracului pe datorie, pentru că nu are posibilităţi proprii de a investi în prezent. Nu este un lucru rău, dar trebuie spus că lucrarea va costa în final mai mult.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri