Dan Şova: Contractul cu Bechtel a fost reziliat miercuri seară. Statul român mai are de achitat 37,2 milioane de euro

Data publicării:
bechtel-1

Iniţial, ministrul Marilor Proiecte de Infrastructură anunţase rezilierea contractului pentru începutul acestei săptămâni. Luni, ministrul a declarat că rezilierea a fost amânată. Dan Şova spunea atunci că amânarea se datorează faptului că, la momentul respectiv, valoarea despăgubirilor pe care Bechtel trebuie să le primească nu este cunoscută.

Deci, s-a terminat. Mi-a părut foarte rău de ce s-a întâmplat în timpul zilei de luni, acum pot să reiterez şi să spun că nu am declarat niciodată că se va rezilia luni, ci am declarat, la o întâlnire cu nişte oameni de afaceri, că de luni intrăm în linie dreaptă.

Fireşte că mi-am dorit să se întâmple de mai demult, dar cei care critică nu se pricep, nu ştiu ce înseamnă un contract de o asemenea magnitudine şi e greu să-şi imagineze cineva ce înseamnă să cureţi toate greşelile şi toate lucrurile la limita legii care au fost făcute”, a declarat Dan Şova, la Realitatea TV.

Pe aceeaşi temă:

Victor Ponta îl critică pe Dan Şova pentru modul în care a gestionat prin declaraţii aşa-zisa reziliere a contractului cu Bechtel

Variantele lui D. Şova pentru Autostrada Transilvania, după rezilierea contractului cu Bechtel

În ultimii zece ani, Bechtel a realizat la timp o autostradă în Albania şi Tunelul Big Dig din Boston şi a participat la recondiţionarea a trei linii de metrou din Londra

Premierul Victor Ponta trimite Corpul de Control să ia la puricat înţelegerea cu americanii

Victor Ponta, despre contractul cu Bechtel: L-am criticat pe Şova, a fost prea transparent

Miron Mitrea, despre contractul cu Bechtel: S-au făcut modificări halucinante în proiect

Efectul Bechtel. Investitorii străini au ocolit România din cauza infrastructurii deficitare

Anca Boagiu: Ar fi o prostie să reziliem acum contractul cu Bechtel

Povestea Bechtel, fără sfârşit. Corpul de control al premierului va verifica acest contract

Traseul negocierilor

La începutul lunii ianuarie, ministrul delegat pentru Marile Proiecte Dan Şova declara că este de părere că încheierea definitivă a contractului cu constructorul american Bechtel este soluţia pentru rezolvarea situaţiei de la Autostrada Transilvania: „Opinia mea - şi este opinia personală - şi vom discuta şi cu reprezentanţii Bechtel, este încheierea definitivă a acestui contract, asumându-ne toţi greşelile. (...) Cred că singura soluţie pe care o avem la dispoziţie în acest moment este să terminăm acest contract şi să găsim o soluţie de finanţare viabilă”, a precizat atunci Dan Şova.

Între timp, statul a negociat cu americanii de la Bechtel valoarea despăgubirilor, după ce aceştia s-au convins că România nu mai are bani pentru continuarea lucrărilor. „Încetarea înainte de termen dă dreptul constructorului să primească despăgubiri. Nu este vorba de penalizări de jumătate de miliard de euro vehiculate la un moment dat chiar de foşti miniştri ai Transporturilor”, declara pe 7 aprilie la Digi24 Dan Şova.

Până acum, americanii au încasat 1,5 miliarde de euro, dar au predat numai 52 de kilometri de autostradă, adică puţin peste 10% din cei 415 kilometri conveniţi în urmă cu zece ani.

Motivele rezilierii

Statul nu mai are bani pentru tronsonul Suplacu de Barcău - Borş, încredinţat companiei Bechtel. Şantierul s-a oprit la jumătate şi ar fi nevoie de încă 250 de milioane de euro pentru darea în folosinţă a celor 64 de kilometri de drum. Întrucât banii de la buget lipsesc, singura soluţie găsită de autorităţi este rezilierea contractului.

Ministrul Dan Şova dădea asigurări că nivelul penalităţilor va fi mai mic de 250 de milioane de euro, adică suma necesară pentru finalizarea proiectului.

Al doilea motiv pentru ruperea contractului este întârzierea lucrărilor. Pe hârtie, autostrada are 415 kilometri. În realitate, se poate circula pe doar 52. Totuşi, statul român a plătit mai bine de jumătate din valoarea iniţială a proiectului, de 2,2 miliarde de euro. Aşa se face că un kilometru de autostradă construită a ajuns să coste 25 de milioane de euro, adică de cinci ori mai mult faţă de suma estimată iniţial.

Povestea Bechtel a început oficial în 2003

Autostrada Transilvania ar fi trebuit să fie prima autostradă care să lege România de Ungaria. În decembrie 2003, în pline negocieri pentru aderarea României la NATO, Compania de Drumuri CNADNR încredinţează americanilor de la Bechtel, fără licitaţie, un contract de 2,2 miliarde de euro pentru construcţia a 415 kilometri de autostradă între Braşov şi Borş. Contractul este unul încheiat pe genunchi şi are multe clauze interpretabile şi în defavoarea statului român.

Lucrările la autostradă încep în iunie 2004. Bechtel nu s-a spetit însă cu munca, mai ales că noul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, a cerut renegocierea contractului.

2005 a fost primul an în care utilajele au stat degeaba pe şantiere. O nouă înţelegere a fost semnată în februarie 2006, iar lucrările au fost reluate patru luni mai târziu. În urma renegocierii contractului s-a făcut o economie de 126 milioane euro, după ce s-a decis că Bechtel nu se va mai ocupa şi de proiectarea autostrăzii.

Pe 1 decembrie 2009 sunt inaguraţi cu fast primii 42 de kilometri ai autostrăzii, între Turda şi Gilău. Aproape un an mai târziu americanii mai termină 10 kilometri din acelaşi tronson şi contină să lucreze, la turaţie mică, pe cei 64 de kilometri dintre Suplacu de Barcău şi Borş.

Contractul, renegociat în 2011

O a doua renegociere a contractului cu Bechtel are loc în august 2011, când în scaunul de ministru al Transporturilor se află Anca Boagiu. În urma discuţiilor, americanii renunţă la construcţia a şase tronsoane de şosea şi acceptă un cost de aproape 7 milioane de euro pe kilometru pentru finalizarea lucrărilor la tronsonul Suplacu de Barcău - Borş.

Americanii au fost cei care au ales traseul viitorului drum de mare viteză. Autorităţile române nu au avut nici un cuvânt de spun nici în privinţa cantităţilor de materiale necesare construcţiei, nici în privinţa preţului la care erau achiziţionate. Aşa au încasat americanii peste 1,3 miliarde de euro în cei zece ani de contract. Scumpe au fost şi exproprierile, relocările de utilităţi şi descărcările arheologice. Lucrările la autostradă au mers greu şi pentru că statul nu a achitat la timp facturile către Bechtel.

Stadiul lucrărilor la Autostrada Transilvania

La Vama Borş, lucrările la drumul de mare viteză nu au început. Abia la Chiribiş, la peste 50 de kilometri distanţă, se vede scheletul unui pod neterminat. Pe 25 de kilometri s-au efectuat lucrări de excavare şi aliniament, s-au turnat pilele viaductului de la Dolea-Valea Calului, plus alte trei rânduri de pile pentru viitoarele poduri, patru podeţe şi două pasaje de traversare în zona campusului de la Chiribiş şi alte şase şiruri de pile pentru viitoarele pasaje între Chiribiş şi Borş. Pe vechiul şantier, doar câţiva paznici mai supraveghează acum utilajele.

Foştii angajaţi ai Bechtel spun că lucrările au fost începute şi oprite de mai multe ori, iar oamenii angajaţi şi concediaţi. „Din 2007 a fost o perioadă de dezvoltare vizavi de lucrări. În 2010 au început deja trecerea în şomaj tehnic a peste 70-80% dintre angajaţi”, declara Viorel Sturz, fost angajat al companiei Bechtel.

De la Borş la Suplacu de Barcău, pe 64 de kilometri, nu s-a turnat nici un metru de asfalt.

Viaductul de la Suplacu de Barcău, considerat una dintre cele mai importante şi interesante lucrări de artă de la autostrada A3, este şi el realizat doar în proporţie de 90%, partea de sus nefiind încă asfaltată.

Abia la Gilău, în judeţul Cluj, adică după peste 100 kilometri, încep cei 52 de kilometri de asfalt terminaţi de Bechtel, apoi alţi zece kilometri între Câmpia Turzii şi Turda. De aici până la Braşov sunt aproape 200 de kilometri pe care nu s-a făcut absolut nimic. În apropierea localităţii Cristian ar urma să se termine Autostrada Transilvania.

Nici un vinovat pentru eşec

În ultimul deceniu nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea pentru contractul păgubos. Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, arată cu degetul spre guvernul Năstase, în timpul căruia a fost parafată înţelegerea cu americanii. „De vină pentru acest contract este guvernarea Năstase, care l-a încredinţat direct în 2003, şi cel care l-a negociat - secretarul de stat Bota”, a acuzat Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor.

Fostul premier se apără: în cartea „Lumea, americanii şi noi” scrie că alegerea firmei Bechtel „părea soluţia cea mai bună pentru a da încă un semnal solid investitorilor americani”. Vinovat de „transformarea acestui proiect într-un eşec este Traian Băsescu”, care „a blocat proiectul doi ani pentru a verifica dacă s-au dat comisioane membrilor guvernului PSD”. „În felul, acesta costurile au crescut de trei ori”, spune fostul premier.

Preşedintele Traian Băsescu a găsit alţi vinovaţi. „Un contract care s-a atribuit fără licitaţie, un contract în care ambii parteneri au vrut să fure. Recomandarea Băncii Mondiale ar fi trebuit să fie: <Atenţie, stat român, că noi lucrăm cu voi de vreo 20 de ani, nu faceţi acest contract>, că a fost public, şi atunci Banca Mondială a tăcut şi acum vine să dea oarecare lecţii'. Îmi pare rău. Şi banca a tăcut, şi Fondul a tăcut, şi BEI a tăcut şi BERD a tăcut”, a declarat acesta.

Fostul premier Emil Boc recunoaşte că afacerea Bechtel a fost o idee nefericită. În 2011, pe când era prim-ministru, el a încercat să renegocieze contractul. „Este cel mai scandalos şi fraudulos contract din istoria României. Contractul Bechtel încheiat de Guvernul PSD de atunci”, afirma Boc.

Şi fostul şef de la transporturi, Radu Berceanu, are o explicaţie pentru încheierea contractului pe genunchi. „A fost semnat mai mult din raţiuni politice legate de intrarea în NATO”, este de părere Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor.

Ipoteza lui Radu Berceanu nu este susţinută de dovezi, spunea însă într-un interviu din 2011 fostul ambasador al SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein. „Arătaţi-mi o urmă de dovadă că a existat o tranzacţie prin care Bechtel a primit contractul la schimb pentru altceva”, a afirmat acesta.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri