PAȘAPORT DIPLOMATIC. Datoria Rompetrol, problema nerezolvată dintre România și Kazahstan

Data publicării:
conducte petrol

Deşi Rompetrol a devenit mai cunoscută în ultimii ani, compania există din 1974. După privatizarea din 1993, Rompetrol a trecut printr-o perioadă de transformări. O staţie importantă a fost anul 2003, când statul român a subscris obligaţiuni ale uneia din componentele companiei, Rompetrol Rafinare, prin anularea mai multor obligaţii bugetare acumulate, în valoare de 660 milioane dolari. A fost emisă o ordonanţă de guvern în acest sens, care conţinea printre altele şi termenul scadenţei, anul 2010.

Înainte de aceasta, compania kazahă KazMunaiGaz a început cumpărarea acţiunilor Rompetrol Group, proces finalizat în proporţie de 100% în 2009. În acel moment era deja pe rol un litigiu între statul român şi Rompetrol referitor la mai multe aspecte legate de plata datoriei. Anul acesta, cele două părţi au ajuns la un acord finalizat printr-un memorandum. Preşedintele Traian Băsescu s-a opus însă soluţiei agreate între Rompetrol şi guvernul român. Următoarea staţie în acest caz va fi decizia Curţii Constituţionale din 13 noiembrie.

La forumul româno-kazah organizat de curând la Astana s-a discutat şi acest aspect.

„Până la urmă, noi pierdem un fond de investiţii de un miliard de dolari care putea să intre în funcţiune, adică pe diverse investiţii. Pentru că miliardul acela de dolari îl investim tot în energie. Acum am discutat cu ministrul petrolului de aici şi a rămas să stabilim care sunt proiectele prioritare şi pentru Rompetrol, dar şi pentru România, în care acel miliard de dolari va fi investit. Cum să vă spun, cu cât întârziem mai mult, cu atât pierdem mai mult. Este o regulă simplă”, spune ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță.

Rompetrol are planuri concrete pentru destinaţia investiţiilor.

„În primul rând, am finanţa proiecte în „curtea noastră”, deci contăm pe dezvoltarea reţelei de benzinării, am finalizat deja studiul de fezabilitate. Ştim deja câte vrem să construim şi unde, cunoaştem criteriile tehnice, deci ştim exact ve vrem. Un alt proiect pe care vrem să-l realizăm este o centrală de energie lângă rafinăria Petromidia, care va alimenta rafinăria. Avem în vedere şi alte proiecte, dar suntem deschişi şi la alte sugestii ale părţii române”, spune Azamat Zangulov, CEO Rompetrol.

Partea română ar fi interesată mai ales de obţinerea independenţei energetice. Una din soluţiile pentru aceasta ar fi controversata exploatare a gazelor de şist. Controversată în România pentru că, se pare, Statele Unite merg înainte în acest domeniu.

„Ne interesează să mărim numărul surselor de aprovizionare, mai ales pe gaze naturale, ne interesează să ne interconectăm pentru a putea intra în piaţa regională de energie electrică, ne interesează să avem interconectări şi la gaze naturale, pentru a putea avea participări şi la piaţa naturală de gaze, deci sunt lucruri care ne vor asigura cu siguranţă o anumită independenţă energetică. Mai mult decât atât, descoperirile din Marea Neagră, precum şi descoperirea gazelor de şist în România, sunt cu siguranţă descoperiri care vor marca cu siguranţă dezvoltarea ţării noastre în bine”, spune Constantin Niță.

Piaţa regională este de o importanţă vitală şi pentru Kazahstan. Investiţiile Rompetrol au în vedere nu doar dezvoltarea capacităţilor proprii, dar şi asigurarea prezenţei puternice a companiei pe piaţa europeană.

„Credem că România are o poziţie geografică foarte avantajoasă pentru a ne dezvolta afacerile în Europa, România are acces la mare. Din această cauză KazMunaiGaz a decis să cumpere grupul de companii Rompetrol. Credem că această achiziţie a fost foarte bună, chiar dacă constatăm anumite probleme. Sperăm că toate problemele vor fi soluţionate”, spune Magzum Mirzagaliyev, vice-ministrul kazah pentru Petrol şi Gaz.

Vestea bună este că relaţiile economice româno-kazahe nu se reduc doar la petrol şi Rompetrol. Există potenţial în toate domeniile în care experienţa românească poate fi folosită.

„Aşa cum bine ştiţi, rezervele de uraniu din România sunt limitate. Aici rezervele de uraniu sunt foarte mari. În perspectiva construirii celor două reactoare 3 şi 4 şi existenţa celorlalte două impune să avem o variantă ajutătoare, să spun aşa, în Kazahstan. Este un zăcământ cu o concentraţie care ne satisface din punct de vedere al condiţiilor tehnice la Cernavodă. Apoi, solicitări pe industria IT-ului, industria alimentară, solicitări în construcţii, vedeţi şi dumneavoastră, este un ritm de construcţii extraordinar, pe care noi nu-l exploatăm, din păcate”, spune Constantin Niță.

Însă toate aceste posibilităţi pot fi exploatate doar de către oamenii de afaceri. Fără participarea lor, forumurile organizate de guverne rămân simple gesturi.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri