Proiectul inutil care a costat România un miliard de dolari

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

După ce și-a pierdut picioarele într-un atac rusesc, o fetiță de 12 ani din Ucraina a alergat la maraton pentru a ajuta un soldat

CSAT: Spioni ruși au încercat să se infiltreze în România

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Lucrările la Combinatul de Îmbunătăţire a Minereurilor Krivoi Rog din Ucraina au început în 1986. Printre cele cinci state care au participat la construcţie e şi România, care deţine 27 la sută din proiect. În schimbul contribuţiei, ar fi trebuit să primim minereu pentru combinatul siderurgic de la Galaţi. Construcţia megolomanică din ţara vecină n-a fost însă finalizată, iar în 1998, ucrainenii au sistat lucrările. Ţara noastră continuă să plăteasca milioane de lei, în fiecare an, pentru paza construcţiei neterminate.

„Banii s-au acordat conform legislaţiei în vigoare. Această sumă este echivalentul cheltuielilor anuale cu acest serviciu de pază asigurat de antreprenorii români Arcom şi Arcif”, spune Petru Ianc, fost director general, Departamentul Politică Industrială, Ministerul Economiei.

Pentru 2016, suma alocată de Guvern se ridică la 4,1 milioane de lei, mai mare decât în anii precedenţi. În total, în cele trei decenii care au trecut de la începerea lucrărilor la combinatul din Krivoi Rog, România a plătit peste un miliard de dolari pentru acest proiect eşuat. Curtea de Conturi a semnalat de mai multe ori că autorităţile de la noi au dat bani fără ca măcar să verifice situaţia din teren.

„Este clar că sunt bani pierduţi şi este clar că este un proiect abandonat. Ar trebui să existe o voinţă politică profesionistă care să întocmească un raport privind posibilitatea de a valorifica Krivoi Rog”, a declarat Cristian Pârvan, secretar general AOAR.

România a evitat să ia o decizie radicală, deşi germanii şi bulgarii s-au retras din proiect. Ar mai fi nevoie şi de o actualizare a sumelor pe care ţara noastră le are de recuperat.

„O sumă între 150 şi 200 de milioane de euro ar fi trebuit plătite efectiv de partea ucraineană, urmând ca celelalte să se negocieze într-o formă bilaterală, împreună cu Rusia”, spune Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei.

„Înţelegerea este clară: părţile vor recupera banii investiţi numai după intrarea în funcţiune a combinatului”, a mai declarat Petru Ianc.

O soluţie teoretică pentru recuperea banilor ar veni odată cu privatizarea combinatului, a cărui stare a început să se degradeze.  

Construcţia combinatului siderurgic a început în 1983 şi ar fi trebuit finalizată în 1992. Acesta urma să fie construit de Ucraina, împreuna cu alte cinci state socialiste, printre care şi România. Patru mari companii româneşti au investit circa 800 de milioane de dolari. Banii s-au dus în construcţia combinatului, dar şi a unui adevărat oraş. În schimb, Ucraina trebuia să ne trimită minereu, pentru combinatul de la Galaţi. După mai mulţi ani de tergiversări, autorităţile de la Kiev au sistat definitiv construcţia în 1998, deşi era finalizată în proporţie de 80-90 la sută. Statul român s-a ales astfel cu o investiție inutilă, care nu i-a adus niciun beneficiu.