Avertisment de la Moscova pentru România. Reacția premierului Victor Ponta

Data publicării:
mae rus

 Aleksandr Lukașevici, purtătorul de cuvânt al MAE rus

ACTUALIZARE 21:35 

Victor Ponta răspunde „fff clar” MAE rus

Guvernul este foarte conştient că deciziile sale sunt cele mai bune pentru România şi parteneri, spune premierul Victor Ponta reacţionând la avertismentul MAE rus.

„Un raspuns fff clar - DA, suntem constienti ca deciziile noastre sunt cele mai bune pt Romania si partenerii nostri!!", scrie Victor Ponta pe Twitter.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

 

„Consolidarea forţelor NATO în Europa de Est este un pas fără precedent, care încalcă toate acordurile existente”, a declarat Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus Externe, potrivit agenţiei TASS, preluată de Mediafax.

„În lipsa clarificărilor privind 'efectivele substanţiale de luptă' şi dacă Guvernul României consideră că este posibilă suplimentarea prezenţei unităţilor NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unei forţe atât de puternice, trebuie să fiţi conştienţi de responsabilitatea şi consecinţele unui astfel de pas”, a atras atenţia Lukaşevici, catalogând drept „periculoase” acţiunile Alianţei Nord-Atlantice.

Oficialul rus a amintit că NATO şi Rusia au stabilit să nu mobilizeze capacităţi militare excesive, insistând pe respectarea principiului disuasiunii reciproce.

Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, ca răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Guvernul României a aprobat, joi, un proiect de lege privind staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni şi tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, premierul Victor Ponta spunând că este vorba de personalul şi armamentul pentru comandamentele NATO pe care le va găzdui România. Proiectul modifică Legea 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României.

Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a arătat că proiectul are nevoie şi de avizul CSAT. „Este pentru comandamente şi pentru prepoziţionarea de materiale ale NATO. Trebuie să obţinem şi avizul CSAT”, a arătat Duşa.

Domeniile acoperite de proiect fac referire, în principal, la prepoziţionarea unor produse militare, echipamente şi materiale din înzestrarea forţelor armate străine, însoţite, după caz, de personalul de deservire, la adaptarea procedurilor privind trecerea frontierei de stat a României, la nevoile de instruire, optimizarea modalităţii de acordare a sprijinului naţiunii-gazdă, în contextul efortului de apărare colectivă, adaptarea procedurilor de înfiinţare/dislocare a unor comandamente, entităţi/elemente sau structuri multinaţionale la cerinţele impuse de efortul de apărare colectivă sau în vederea punerii lor la dispoziţia NATO.

Alianţa Nord-Atlantică a anunţat, în ianuarie, construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiinţarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

Expert: Nimic surprinzător în reacția Rusiei

Analiştii de securitate cred că astfel de acuzaţii şi ameninţări se vor repeta în viitorul apropiat.

Mă aştept să avem o intensificare a acestei retorici şi să avem alte mutaţii sau modificări în ce priveşte mutarea de capacităţi militare ruseşti la Marea Neagră”, a declarat la Digi24 Claudiu Dan Degeratu, analist de securitate externă. „Ar fi surprinzător pentru Moscova să schimbe retorica”, a completat expertul.

NATO a devenit mai convingătoare și mult mai credibilă în ceea ce privește dezvoltarea capacităților de reacție rapidă și angajamentul pe termen lung al aliaților pentru a apăra frontiera estică a NATO”, explică analistul reacția Moscovei.

Pe de altă parte, arată el, amenințările Moscovei sunt „în linia a ceea ce Rusia ne-a obișnuit cam după anul 2008. Schimbările majore în privința strategiei militare a Federației Ruse au fost prefigurate cam din acel an și ultimele evenimente, cam din decembrie încoace, ne arată foarte clar că Federația Rusă e dispusă, dacă se simte amenințată, să mute și să folosească arme nucleare de nivel tactic sau strategic. Deci nu e nimic surprinzător”, a mai spus Claudiu Dan Degeratu, comentând dezvăluirile făcute de presa britanică, potrivit cărora Rusia ar amenința cu arma nucleară.

Urmăriți întregul comentariu al lui Claudiu Dan Degeratu în materialul video de mai sus. 

Citiți și:
Rusia ameninţă cu folosirea „forţei nucleare” în legătură cu Crimeea şi ţările baltice

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri