Premiul Nobel pentru Pace are doi laureați: Kailash Satyarthi, din India, și tânăra Malala Yousafzai, din Pakistan

Data publicării:
nobel.pace

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Comitetul Nobel consideră semnificativ faptul că un hindus și o musulmană, un indian și o pakistaneză, se alătură într-o luptă comună pentru educație, o luptă împotriva extremismului.

Dacă adolescenta de 17 ani din Pakistan - celebră în întreaga lume deja (o carte a ei a fost tradusă și în România) - a fost și anul trecut în cărți pentru un Nobel pentru Pace, despre indianul în vârstă de 60 de ani se știu puține lucruri. „Kailash Satyarthi, continuând tradiția Ghandi, a dat dovadă de un mare curaj personal și a condus demonstrații pașnice militând împotriva exploatării copiilor”, a precizat Comitetul de la Oslo, cel care acordă Nobelul pentru Pace.

 De profesie inginer electronist, Satyarthi a fondat Mişcarea pentru Salvarea Copilăriei (Bachpan Bachao Andolan) în anul 1980.

„Malala a devenit un adevărat purtător de cuvânt mondial pentru dreptul la educație al fetelor”, a mai spus reprezentantul Comitetului Nobel. „În ciuda tinereții ei, Malala Yousafzai luptă de câțiva ani pentru dreptul fetelor la educație și ea însăși a fost un exemplu că tinerii pot contribui la îmbunătățirea propriilor situații. A făcut-o în cele mai periculoase circumstanțe”, spune Comitetul Nobel.

Malala Yousfazai devine cea mai tânără laureată din istoria premiilor Nobel pentru Pace. Anul trecut, Malala a primit premiul Saharov din partea Parlamentului European. 

Ţinta unor ucigaşi în timp ce se întoarcea de la şcoală într-un autobuz şcolar, Malala Yousafzai a devenit simbolul luptei pentru educaţia fetelor în Pakistan, ţara sa natală, şi în Afganistan. Ea milita de mai mulţi ani pentru această cauză şi ţinea un blog pe site-ul BBC. Salvată de la moarte de chirurgii britanici, ea a impresionat întreaga lume, la doar 16 ani, prin determinarea, maturitatea şi claritatea gândirii sale. Îşi foloseşte neaşteptata notorietate pentru a aduce în atenţie cauza fetelor din Pakistan şi Afganistan.

S-a calculat că la ora actuală, în lume există 168 de milioane de copii exploatați prin muncă. În 2000, erau cu 78 milioane mai mulți. Suntem mai aproape de ținta de a elimina acest flagel, consideră Comitetul Nobel.

Lupta împotriva exploatării și pentru drepturile copiilor și adolescenților contribuie la realizarea „fraternității între popoare”, un principiu pe care Alfred Nobel îl menționează în testamentul său ca fiind unul dintre criteriile de care trebuie ținut cont în acordarea Premiului Nobel pentru Pace, încheie Comitetul pentru premiul Nobel.  

Iată cum își argumenta Malala Yousafzai lupta sa împotriva terorismului, anul trecut, într-un interviu care l-a lăsat fără cuvinte pe celebrul realizator TV Jon Stewart:

Reacțiile laureaților

Malala Yousafzai a primit vestea la şcoală, în Birmingham. Ea a devenit cunoscută în toată lumea în urmă cu doi ani, când a fost împuşcată de talibanii din Pakistan fiindcă se încăpăţâna să spună public că şi fetele din această ţară au dreptul la educaţie. A scăpat cu viaţă şi de atunci trăieşte în Marea Britanie. Anul trecut a fost distinsă cu premiul Saharov pentru Libertatea de Gândire.

Un singur copil, un singur profesor, o singură carte şi un singur stilou pot schimba lumea. Educaţia este singura soluţie”, spune Malala.

Despre celălalt laureat, indianul Kailash Satyarthi, s-a scris mai puţin, dar munca lui a salvat zeci de mii de copii abuzaţi sau supuşi la munci grele. „Este o mare onoare pentru copiii din toată lumea care sunt lipsiţi de propria copilărie”, a declarat acesta la aflarea veștii că a luat Nobelul.

După anunţarea laureaţilor Premiului Nobel pentru Pace au apărut şi contestaţiile, chiar în timpul conferinţei de la Oslo.

- Amândoi sunt persoane bune, dar practic, nu au realizat nimic.

- Cum puteţi spune aşa ceva?

- Mă refer la faptul că Malala Yousafzai a depus multă muncă, e o victimă a terorismului, dar mai are o cale lungă de parcurs.

- Întotdeauna mai e un drum lung de parcurs, dar cum puteţi spune că Malala Yousafzai nu şi-a adus contribuţia?!”

_______________________________

Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, una dintre cele mai prestigioase distincţii din lume, va fi anunţat astăzi la Oslo. Anul acesta au fost 278 de nominalizări, un număr record. Papa Francisc, fostul agent secret american Edward Snowden sau publicaţia rusească „Novaia Gazeta” au cele mai mari şanse, susţin casele de pariuri.

Papa Francisc este favorit la casele de pariuri din Marea Britanie. Dacă va câştiga, va deveni primul suveran pontif care primeşte premiul Nobel pentru Pace. În cele 18 luni de pontificat, a reuşit să schimbe facă schimbări importante în Biserica Catolică, a adus în discuţie subiecte considerate până atunci tabu şi a fost lăudat pentru modestia de care a dat dovadă şi pentru grija faţă de săraci. În vârstă de 77 de ani, pontiful argentinian a fost nominalizat chiar de către Congresul din ţara sa natală pentru rolul în menţinerea păcii

Suntem atinşi de tragediile şi suferinţele provocate de conflictele din Orientul Mijlociu. Mă gândesc în primul rând la mult-iubita Sirie.

Pe locul doi în topul pariorilor este fostul angajat NSA, Edward Snowden. Dezvăluirile sale despre programe secrete de supraveghere electronică au declanşat o discuţie globală despre libertăţi personale şi au pus numeroase guverne într-o lumină proastă. Nominalizarea a fost făcută de doi politicieni din Norvegia, care au spus că nu aprobă neapărat gestul lui Edward Snowden, dar că dezbaterile lansate de aceste divulgări au contribuit la pacea şi stabilitatea globală. Momentan, fostul analist a obţinut azil în Rusia, deoarece în Statele Unite riscă 30 de ani de închisoare.

Nu am vrut să mă îmbogăţesc. Nu am vrut să vând secrete americane. Nu am fost în parteneriat cu vreun guvern străin pentru a-mi garanta securitatea”, declara el.

O nominalizare inedită, dar cu şanse de câştig, este publicaţia rusească „Novaia Gazeta”, cunoscută pentru criticile acerbe aduse Kremlinului şi lui Vladimir Putin. Patru dintre jurnaliştii săi, printre care şi Anna Politkovskaia, au fost omorâţi din 2001 până acum.

Dacă va câştiga, „Novaia Gazeta”, ar fi prima publicaţia laureată a premiului Nobel pentru Pace. Coincidenţă sau nu, ziarul a fost înfiinţat în 1990 de Mihail Gorbaciov, din banii obţinuţi la câştigarea premiului său Nobel pentru Pace.

Dmitri Muradov, redactor-şef Novaia Gazeta: „O să fim consideraţi trădători pentru că susţinem pacea? Cel mai probabil. Dar nu ne temem, acordaţi-ne premiul!”

Printre cei care au câştigat acest premiu se află nume celebre precum Maica Tereza, Martin Luther King Junior sau Lech Walesa.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri