Statul Islamic - noua epocă a jihadismului. Cea mai bogată organizaţie teroristă din lume controlează teritorii importante în Irak şi Siria

Data publicării:
steag

Oameni decapitați, crucificați, omorâți cu pietre sau executați cu sutele: imaginile difuzate de jihadiştii Statului Islamic fac de câteva luni înconjurul lumii. Teroriştii sunt bine înarmați, au mulți bani şi controlează o zonă întinsă în Irak şi Siria. Condus de Abu Bakr al-Baghdadi, autoproclamat "calif", Statul Islamic îi atrage pe jihadiştii din lumea întreagă. Care este adevărata lui putere? Jurnalistul Luca Niculescu a realizat o amplă analiză pe acest subiect pentru Radio France Internationale România.

FOTO: Captură YouTube.com

Organizația se numeşte acum Statul Islamic, dar strămoşul ei a fost Al-Qaida, în Mesopotamia, condusă inițial de Abu Mussab al Zarqaui, un terorist ucis de americani în 2006. S-a mai numit Statul Islamic în Irak, apoi Statul Islamic în Irak şi Levant, iar de la începutul acestei veri poartă numele de Statul Islamic.

Organizație sunită (una dintre cele două ramuri principale ale Islamului), actualul Stat Islamic a apărut în Irakul post-Saddam Hussein şi a fost foarte activă până în 2007, făcând mai multe atentate. Intră însă într-un con de umbră odată cu întărirea prezenței militare americane în Irak şi datorită faptului că multe miliții sunite depun armele sau primesc nişte bani şi cad la înțelegere cu guvernul irakian. În ultimii ani însă, situația se schimbă: americanii se retrag din Irak, premierul şiit irakian Nouri al-Maliki îi marginalizează pe suniţi şi nu mai varsă bani milițiilor. Ca urmare, acestea nu se mai opun jihadiştilor din Statul Islamic, ci chiar pactizează cu ei. În plus, războiul civil din Siria dă aripi jihadiştilor, care merg acolo să lupte împotriva regimului lui Bashar al-Assad.

În clipa de față, Statul Islamic controlează un teritoriu important în cele două țări vecine, Irak şi Siria, şi mai multe oraşe în cele două state, inclusiv Mosul, al doilea oraş din Irak, cu 1,5 milioane de locuitori. Baza lor este în Raqa, oraş de 250.000 de locuitori din Siria.

Abu Bakr al-Baghdadi - noul Osama Bin Laden. „În comparaţie cu el, şeful Al-Qaida pare un intelectual pacifist

FOTO: Captură YouTube.com

I se spune "Fantoma". Până de curând, nu erau publice decât două fotografii - una în alb-negru - dar se ştia că el conduce organizaţia. În luna iulie a apărut însă într-o moschee din Mosul (dacă a fost el!) şi a ținut un discurs. Îmbrăcat în negru, cu turban, le-a spus musulmanilor prezenți: "Sunt cel care a fost desemnat să vă conducă. Ascultați-mă aşa cum îl ascultați pe Dumnezeul vostru."

Irakianul, în vârstă de 43 de ani, e licenţiat în Ştiințe Islamice la Universitatea islamică din Bagdad. "Un om foarte pios", aşa îl descriau cei care îl ştiau înainte de căderea lui Saddam Hussein. Cunoaşte perfect Coranul şi e o adevărată "sursă de inspirație" pentru milioane de suniţi. Susţine că este descendent al profetului Mahomed şi a scris chiar o teză despre asta.

A fost arestat în 2004 de forțele americane. Odată cu ieşirea din închisoare şi-a consolidat reputația sângeroasă organizând mai multe atentate, în special cel asupra Catedralei din Bagdad, unde a masacrat 50 de persoane.

"Succesul mondial" vine însă după victoriile militare recente din Siria - unde se luptă cu forțele lui Bashar al-Assad - şi în Irak, unde e în război cu şiiții premierului Nouri al-Maliki. Acum câteva săptămâni s-a autoproclamat Calif, comandant suprem al musulmanilor din lumea întreagă. După cum scrie ziarul libanez L’Orient, Le Jour, "în comparație cu Baghdadi, şeful Al-Qaida, Ayman al-Zawahiri, pare un intelectual pacifist". Recompensa pentru prinderea lui e de 10 milioane de dolari.

Execuțiile publice - teroare şi comunicare

De fiecare dată când intră într-un oraş, luptătorii Statului Islamic procedează la execuții spectaculoase: agitând celebrul steag negru, decapitează, lapidează sau împuşcă în public zeci de opozanți. Scopul e de a înăbuşi toate focarele de rezistenţă din oraş, dar şi de a-i speria pe combatanții din trupele oficiale. Poze sau videoclipuri cu execuțiile sunt postate pe internet şi, nu de puține ori, soldații irakieni sau sirieni au luat-o la fugă când trupele Statului Islamic se apropiau, din cauza reputației acestora. La fel fac şi reprezentanții minorităților religioase: zeci de mii de creştini sau de membri ai comunității Yezidi (adepții unui curent religios derivat din zoroastrism) au fugit în fața înaintării luptătorilor din Statul Islamic.

Paradoxal (sau nu), teroriştii au şi cunoştințe de administrație. Astfel, observatorii au fost mirați să afle că, la numai trei zile după cucerirea oraşului irakian Mosul, electricitatea, apa şi transportul în comun fuseseră restabilite. Oraşul funcționează acum după cele 16 reguli stricte impuse printr-un document al organizației. Unul dintre articole interzice consumul de alcool şi tutun, un altul interzice orice manifestaţie publică, pe motiv că ar fi contrară islamului. Femeile nu mai au voie să iasă din casă fără autorizația unui bărbat din familie, creştinii trebuie să se convertească sau să plătească un impozit de 250 de dolari pe lună. În fine, la articolul 5, opozanții sunt anunțați că vor fi, după caz, expulzați, mutilați, crucificați sau executați în alt mod.

Cea mai bogată organizație teroristă

Ani de zile, Statul Islamic a primit bani de la finanțatori privați din zona Golfului. Odată cu ofensiva rapidă din ultimele luni şi căderea mai multor oraşe, prada de război a crescut. Numai de la sucursala Băncii Centrale din Mosul au fost furați aproape 500 de milioane de dolari.

Se estimează că Statul Islamic are azi peste 1 miliard de dolari, devenind astfel cea mai bogată organizație teroristă din lume (averea Hamasului în 2011 era estimată la 70 de milioane de dolari, talibanii din Afganistan au cel mult 400 de milioane de dolari).

Capturarea unor rafinării şi câmpuri petrolifere le-a permis jihadiştilor să se lanseze în comerțul cu petrol. Potrivit site-ului american Quarz, care preia un studiu al Irak Oil Report, comerțul cu petrol le aduce jihadiştilor cam 1 milion de dolari pe zi. Altă sursă de bani o reprezintă furtul şi vânzarea de antichități (lucru pe care îl făceau şi talibanii în Afganistan). În fine, răpirea unor cetăţeni occidentali mai aduce alte milioane bune în tezaurul Statului Islamic, la fel ca şi instituirea de impozite noi în oraşele pe care le controlează.

Oaste de „strânsură”

Numărul luptătorilor este estimat undeva între 10 şi 20.000 de oameni şi e în creştere. E o "oaste de strânsură" în care se regăsesc fanatici religioşi, dar şi oportunişti, bandiți sau foşti militari din armata lui Saddam Hussein.

Victoriile din ultimele luni fac din Statul Islamic un pol de atracție pentru jihadistii din lumea întreagă. Potrivit autorităților de la Paris, nu mai puțin de 800 de francezi sunt înrolați în diferite grupuri jihadiste din Siria, o bună parte în Statul Islamic. Există şi aproximativ 200 de belgieni în aceeaşi situație.

Ofensiva din ultimele luni înseamnă şi arme noi pentru terorişti. Forțele irakiene au abandonat pe terenul de luptă tancuri, camioane cu sisteme anti rachetă sol-aer, lansatoare anti-tanc, mii de puşti. O parte din armamentul capturat de islamişti e nou şi de fabricație americană.

În urmă cu câteva zile, luptătorii Statului Islamic au cucerit barajul din oraşul Mosul, cea mai mare sursă de electricitate din Irak. Au anunțat că vor cere de la localnici o taxă pentru a le furniza curent electric. De asemenea, amenință să dinamiteze barajul sau să deschidă vanele, ceea ce ar provoca inundații masive. Există un precedent - la Faluja, în estul țării, când au deschis vanele barajului, obligând mii de locuitori să fugă.

La porțile Europei

Statul Islamic nu este periculos numai pentru regiune, ci pentru întreaga Europă. Spre deosebire de Afganistanul îndepărtat în care se refugiase Bin Laden, Irakul şi Siria se află la porțile Europei. Putem spune de altfel că prezența organizației a început să se facă simțită: ucigaşul a patru persoane la Muzeul Evreiesc din Bruxelles, Mehdi Nemmouche, este membru al Statului Islamic.

Până acum, înaintarea lor a fost rapidă, atât în Irak, cât şi în Siria, pe fondul slăbiciunii armatelor din cele două țări. Recent, Statele Unite au început bombardarea pozițiilor deținute de organizația teroristă.

Statul Islamic are bani, armament şi priză la jihadiştii din lumea întreagă, dar are şi mulți inamici. Toate țările din regiune, fie că este vorba despre Iran sau Turcia, sunt interesate de dispariția acestei forțe. Culmea ironiei, acelaşi interes îl are şi cealaltă mare organizație teroristă, Al-Qaida, căreia apariția Statului Islamic i-a stricat planurile!

Forțele Statului Islamic ar putea să nu reziste multă vreme luptând pe atâtea fronturi: împotriva guvernului irakian, împotriva trupelor din Kurdistanul irakian, împotriva forțelor lui Bashar al-Assad, împotriva altor rebeli sirieni...

În fine, nici populația din zonele ocupate de luptătorii Statului Islamic nu îi susține, dimpotrivă: e înfricoşată de versiunea radicală a legii islamice aplicate, care implică amputări şi decapitări. Marea problemă a unui tip de organizație ca Statul Islamic este că, de fapt, nimeni nu vrea să trăiască într-un asemenea regim.

Luca Niculescu, RFI România

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri