Regionalizarea Cehiei a durat zece ani. Descentralizarea a marcat ruptura definitivă de comunism

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Praful saharian sufocă România

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Imediat după Revoluţia de Catifea din 1989, cele peste 70 de regiuni ale Cehiei au fost desfiinţate, odată cu alte moşteniri ale sistemului comunist.

Pentru politicienii cehi, descentralizarea a devenit un subiect de dezbatere, întrucât redesenarea teritorială a ţării a fost văzută şi ca un important pas în ruperea legăturii cu trecutul comunist. Procesul s-a dovedit însă dificil şi de durată.

„Au existat numeroase discuţii, pentru că uneori nici măcar în interiorul aceluiaşi partid politic nu a existat un consens, din cauza intereselor diferite la nivel local”, a explicat Jiri Sitler, ambasadorul Cehiei la Bucureşti.

Deşi regiunile apar în Constituţia din 1992, legea de reorganizare teritorială a Cehiei a fost adoptată după cinci ani, iar regiunile au apărut după încă cinci ani. Dezbaterea s-a concentrat asupra a două variante: refacerea regiunilor istorice, mai degrabă a vechiului Regat al Boemiei, care acoperea două treimi din teritoriul actualei Republici Cehe, şi împărţirea în mai multe regiuni de mici dimensiuni.

În cele din urmă, s-a ajuns la situaţia de acum: 14 regiuni şi peste 6.200 de districte comunale şi orăşeneşti, echivalente cu municipiile şi comunele din România, cu primari şi consilii locale ai căror membri sunt aleşi în mod direct. Consiliile regionale decid programele de dezvoltare, dar banii vin de la Guvern. Asta înseamnă că regiunile şi Executivul trebuie să lucreze împreună.

Şi chiar reuşesc sa facă acest lucru, dacă privim la rata de absorbţie a fondurilor europene - 72 % din cele aproape 31 de miliarde de euro puse la dispoziţie de Buxelles, pentru perioada 2007-2013.