Beatificarea, proces complex care poate da naștere unor controverse

Data publicării:
ioan paul al II-lea mfax

N-a scăpat de ele nici măcar fostul papă Ioan Paul al II-lea. Cel mai iubit suveran pontif din istorie a fost beatificat cu doi ani în urmă, iar actualul papă, Francisc, a anunţat pe 5 iulie 2013, că ilustrul său predecesor va fi sanctificat, la doar opt ani de la moarte.

Totus Tuus, în latină, „Întrutotul al Vostru". Acesta este titlul imnului care a răsunat la 1 mai 2011, în piaţa Sfântul Petru de la Vatican. Atunci, Papa Benedict al XVI-lea a oficiat slujba de beatificare pentru predecesorul său Ioan Paul al II-lea în faţa a sute de mii de credincioşi veniţi din toate colţurile lumii catolice, ca să cinstească memoria primului papă polonez din istorie.

După regulile Bisericii Catolice, beatificarea, ca şi sanctificarea, sunt procese complexe care cer o documentare minuţioasă şi complexă, bazată pe fapte, documente şi mărturii care să certifice faptul că persoana propusă spre beatificare şi eventual, ulterior, pentru sanctificare a avut într-adevăr o viaţă de sfânt. Pentru Papa Ioan Paul al II-lea, căruia credincioşii îi cereau sanctificarea imediată - Santo subito - calea sa spre beatificare a fost foarte scurtă, după ce i s-a atribuit un prim miracol, vindecarea unei călugăriţe de Parkinson.

„Beatificarea lui Ioan Paul al II-lea a avut privilegiul de a nu se afla pe lista de aşteptare, deoarece avem sute şi sute de cazuri în aşteptare”, a explicat cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor.

Pentru mulţi, această grabă de beatificare a lui Ioan Paul al II-lea a părut suspectă, mai ales că în alte cazuri procedurile au durat decenii sau chiar secole întregi. De exemplu, în cazul Mariei Cristina de Savoia, regină a celor două Sicilii, a fost nevoie de 154 de ani pentru a fi beatificată. Şi controversele nu se opresc aici. Victimele abuzurilor sexuale ale preoţilor catolici i-au reproşat lui Ioan Paul al II-lea că i-a tolerat în biserică pe prelaţii acuzaţi de pedofilie. La rândul lor, asociaţiile laice l-au criticat pentru rigiditatea în privinţa avortului, contracepţiei, a hirotonirii femeilor sau căsătoriei preoţilor catolici, dar şi pentru că s-a declarat împotriva homosexualităţii şi a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. Pentru curia apostolică, aceste motive nu sunt de ajuns pentru a opri canonizarea.

„Sfinţenia este uniunea dintre Dumnezeu şi o persoană. Aşadar, se cere un miracol nu pentru a proba caracterul sacru al persoanei, ci mai degrabă pentru confirmarea de către Dumnezeu a sfinţeniei acestei persoane, a faptului că este în comuniune cu Dumnezeu”, a explicat cardinalul José Saraiva Martins, prefect emerit.

Pentru a i se recunoaşte sfinţenia, Ioan Paul al II-lea mai avea nevoie de un miracol. Potrivit curiei apostolice, acesta s-a produs chiar în ziua beatificării lui Ioan Paul al II-lea, când o femeie din Costa Rica s-a vindecat brusc de anevrism cerebral, fără ca medicii să poată găsi o explicaţie medicală pentru această situaţie. Un nou motiv de mândrie pentru unii, de critică pentru alţii, pe motiv că însuşi Ioan Paul al II-lea a simplificat procedura, reducând numărul miracolelor necesare canonizării de la trei la două. Cu toate acestea, Vaticanul merge înainte, iar actualul papă Francisc e hotărât să-l ridice pe Ioan Paul al II-lea în rândul sfinţilor până la sfârşitul acestui an.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri