ROMÂNIA FURATĂ. Rădăcinile corupţiei în „Mafia Pădurilor”. Cum a ajuns în arest unul dintre politicienii considerați intangibili

Data publicării:
padure cod silvic-2

Octombrie 2014. Procurorii anticorupţie încep urmărirea penală pentru cea mai mare restituire ilegală de pădure din România ultimilor 25 de ani. Paguba - 300 de milioane de euro. 43.000 de hectare de pădure, de două ori suprafaţa Capitalei, ar fi ajuns ilegal la urmaşii familiei Ghika, cu ajutorul actelor falsificate şi cu complicitatea justiţiei.

Încrengătura ajunge până în Parlament: sunt vizaţi fostul vicepreşedinte al Senatului,Viorel Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam şi senatorul Ilie Sârbu.

Povestea marii afaceri cu iz penal începe în 1913. Arhitectul Nicolae Ghica-Comăneşti cumpără moşiile Comăneşti, Palanca, Brătuleşti, Ciobănuş şi Agăş. 56.000 de hectare de pădure în total. Câţiva ani mai târziu, lasă pădurea moştenire celor patru copii - Dimitrie, Eugen, Iveta şi Neculai. După preluarea puterii de către comunişti, terenul este naţionalizat.

În 2005, Elie Vlad Sturdza, strănepotul lui Dimitrie Sturza şi strănepotul lui Nicolae Ghica Comăneşti, cere Comisiei Judeţene de Fond Funciar Bacău să fie recunoscut drept moştenitor pentru două din cele patru bucăţi de moşie: pentru cea a străbunicului său, Dimitrie Sturza,şi pentru cea a fratelui bunicii sale, unul dintre fii străbunicului, Neculai Sturza - care nu avusese moştenitori. Conform legii, pot moşteni doar rudele până la gradul al patrulea. Dimitire Sturza era rudă de gradul al doilea cu Elie Vlad, iar Neculai Sturza, rudă de gradul al patrulea. Elie Vlad Sturza cerea 30.000 de hectare. Solicitarea îi este respinsă în 2006.

Câteva luni mai târziu, Elie Vlad Sturza moare. Acţiunea de revendicare este preluată de fiul său, Gheorghe Paltin Sturza, care contestă respingerea cererii de retrocedare. Paltin Sturza avea o problemă. Nu mai putea cere şi moşia fratelui lui Nicolae Sturza, fratele străbunicii sale, pentru că devenise rudă de gradul al cincilea şi nu mai avea dreptul.

Paltin Sturza se adresează Justiţiei şi îl angajează avocat pe cel care era la momentul respectiv, în 2006, şef al Baroului Braşov, actualul deputat Ioan Adam. Urmaşul familiei Sturza ridică pretenţiile de la 30.000 la 43.000 de hectare.

Atât Judecătoria, cât şi Tribunalul Bacău resping cererea. Hotărârea era definitivă. Avocatul Adam, însă, găseşte soluţia salvatoare - face cerere de revizuire la Judecătoria Sfântu Gheorghe. Cererea este din nou respinsă. În 2010, Paltin Sturza, prin acelaşi Ioan Adam, autor de tratate de drept, declară recurs, iar dosarul ajunge la Tribunalul Covasna.

În proces, statul român este reprezentat de juristul Mihai Topor de la Romsilva.

Punea presiune pe complet, o atitudine foarte ofensiva faţă de colegii jurişti, faţă de completul de judecată. Avea o obsesie în a repeta că trebuie să învățăm după cărțile domniei sale. Le recomanda judecătorilor să se uite pe materiile respective pentru că le scapă anumite chestiuni care țin de speța dosarului”, spune Mihai Topor.

În aprilie 2012, Ioan Adam obţine cele 43.000 de hectare de teren. Nouă luni mai târziu, cu motivarea instanţei, Paltin Sturza şi Ioan Adam cer comisiei judeţeană de fond funciar să le elibereze certificatul de proprietate. Autorităţile refuză şi nu se lasă mai prejos - contestă împroprietărirea. E momentul în care DNA intră pe fir şi supraveghează întreaga afacere. Procurorii descoperă că de cele 43.000 de hectare de teren era interesat şi Viorel Hrebenciuc. Anchetatorii spun că misiunea lui era să se asigure că şefii Romsilva vor renunţa la proces şi că autorităţile locale din Bacău vor elibera actele de proprietate cât mai rapid.

„Am avut şef de ocol care a fost sechestrat opt ore la el în birou de către cei care erau beneficiari pentru că nu a vrut să pună la dispoziţie suprafaţa respectivă încât să se poată retroceda”, spune Doina Pană.

Conform procurorilor, Viorel Hrebenciuc îl contactează direct pe Adam Crăciunescu, şeful Romsilva. Îi cere să renunţe la proces sau măcar să îşi tempereze juriştii care ar fi fost prea vocali în instanţă.

„Nici nu am știut că sunt interesați în dosar (...)se putea vedea în dosar că de multe ori paginile erau schimbate, adică se vedea că dosarul este studiat în amănunt în afară. De intimidări, să zic așa... noi nu știam cine erau persoanele implicate și poate că a fost și mai bine că nu știam”, spune Mihai Topor.

Procurorii interceptează mai multe mesaje trimise de Viorel Hrebenciuc către Ioan Adam.

„Suntem în plin război cu Romsilva! Nu-i mai cred! Vom câştiga 100%!”, „Sută la sută fac ordine. Urât. O să le placă la toţi. O să vezi”, scria el.

Acelaşi Viorel Hrebenciuc e interceptat în timp ce spune că e dispus să apeleze şi la senatorul Ilie Sârbu, fost ministru al Agriculturii, coleg de filială cu Adam Crăciunescu.

Acuma să-l folosesc pe Ilie Sârbu, să-l calce pe cap? Eu mâine după-amiază, la 4 jumătate, vorbesc încă o dată la Bacău, să văd dacă au primit vreun semnal. Şi dacă n-a primit, te trimit la Crăciunescu, să-i spună Crăciunescu că ştie că ai avut o discuţie şi-i spune exact ce are de făcut. Ai înţeles?”, spunea el, potrivit DNA.

În fața jurnaliștilor, fostul deputat s-a mulțumit să spună: „Momentan nu am nicio declaraţie de făcut”.

Anchetatorii spun că dacă familia Sturdza ar fi primit actele de proprietate, fiul lui Viorel Hrebenciuc urma să primească o parte din cele 43.000 de hectare.

Procurorii spun că influenţa a fost folosită încă de când dosarul era în instanţă la Tribunalul Covasna. Soţia deputatului-avocat Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Braşov, ar fi intervenit pe lângă colegii ei să-i dea o soluţie favorabilă lui Paltin Sturdza.

În urma investigaţiei, procurorii ajung la concluzia că traseul terenului nu se oprea la Paltin Sturza. El ar fi urmat să ajungă la fiul lui Viorel Hrebenciuc, Andrei Hrebenciuc. Acesta a înfiinţat un off-shore care a devenit acţionar la societatea RESEDINTA VARSTNICILOR SRL. Adminstratorul firmei şi o cunoştinţă a familiei Hrebenciuc, Dan Bengescu, au încheiat o promisiune de vânzare cu Paltin Sturdza pentru cele 43.277 ha de pădure. Urmaşul nobilei familii urma să primească 2500 de euro pentru fiecare hectar de teren, de trei ori mai puţin decât preţul pieţei.

Paltin Sturza îşi nota fiecare întâlnire în jurnalul personal.

20 aprilie 2013.„La Romantic cu Adamii şi Mirela. Discutat strategii. Vom face contractul cu Bengescu”. 21 aprilie 2013. „Vorbit cu Hrebe la hotel….OK” - scria el.

Procurorii cer ridicarea imunităţii pentru Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, în vederea arestării. Ei sunt acuzaţi de trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, constituire de grup infracţional. Pe 22 octombrie, Viorel Hrebenciuc îşi dă demisia din Parlament. Ilie Sârbu este urmărit penal de procurori pentru infracțiunile de folosire a influenței în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și sprijinirea unui grup infracțional organizat. Şi Adam Crăciunescu este urmărit penal pentru infracţiunile de abuz în serviciu și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Două zile mai târziu, Curtea Supremă decide arestarea pentru 30 de zile a fiului lui Viorel Hrebenciuc, Andrei, acuzat de spălare de bani şi constituire a unui grup infracţional. Paltin Sturza este şi el în arest, acuzat de spălare de bani, instigare la constituirea unui grup infracţional şi cumpărare de influenţă.

Anchetatorii impun control judiciar pentru doi judecători de la tribunalul Covasna şi o acuză pe soţia deputatlui Ioan Adam, Roxana Adam, de trafic de influenţă. Senatorul Ilie Sârbu este şi el chemat la DNA.

Nu doar urmaşii familiei de boieri Sturdza au vrut să primească pădure în Suceava. DNA susţine că Paul al României şi soţia lui ar fi apelat la serviciile lui Viorel Hrebenciuc. El le-ar fi promis că va interveni pe lângă autorităţi pentru ca aceştia să obţină mai multe terenuri şi clădiri în Broşteni, judeţul Suceava.

Interceptări în dosarul retrocedărilor:

Dan Bengescu: Tu-l ştii pe Paul, am mai vorbit noi de el.

Andrei Hrebenciuc: Da.

Dan Bengescu: Omul are o jenă financiară foarte puternică.

Andrei Hrebenciuc: Da.

Dan Bengescu: Şi e pe cale să facă o mişcare greşită, în sensul că trebuie să dea vreo 20.000 mâine, nu ştiu la ce bancă....

Dacă se duce la ăla, să-i dea ăla, ăla îi va da cu o singură condiţie: să-i semeneze pentru cele 40. (se face referire la cele 40.000 de ha Pădurea Broșteni).

Andrei Hrebenciuc: Gata, am înţeles.

Dan Bengescu: Ţi-am zis numai aşa, că am auzit acuma pe piaţă, ştii. Şi nu aş vrea, că dacă îi semnează lu' ăla pe alea 40, e păcat.

Andrei Hrebenciuc: Ok, perfect, gata, vorbesc.

Sursa: DNA

Chiar dacă familia regală nu a avut niciodată terenuri sau clădiri în judeţul Suceava, procurorii DNA spun că Paul al României ar fi vrut să ceară restituirea a aproape 40.000 de hectare de pădure.

„Altețele regale nu au nimic de ascuns, sunt la dispoziția autorităților române în care au deplină încredere și va urma un comunicat”, a spus avocata prințului Paul și a prințesei Lia.

Cazul de la Bacău este doar unul dintre zecile de situaţii controversate de retrocedare a pădurilor. În 2013, Curtea de Conturi descoperă că jumătate de milion de hectare de pădure au fost retrocedate ilegal.

Cred că e inutil să vă spun că avem un bilanţ dat de Curtea de Conturi îngrozitor, avem pagube economice de cinci miliarde de euro, de la Revoluţie încoace”, spune ministrul Mediului, Doina Pană.

Unul dintre cazurile asupra căruia Curtea de Conturi atrage atenţia e legat tot de numele lui Paul al României. În februarie 2002, acesta, în calitate de succesor al lui Carol al II-lea, solicită Regiei Naţionale a Pădurilor restituirea a 47 de hectare din pădurea Snagov. În acel moment, legea prevedea că poate primi maximum 10 hectare.

În 2006, legea se modifică şi se scoate limitarea. În acelaşi an, Comisia Judeţeană Ilfov valdiează, cu nouă voturi pentru şi unul împotrivă, cererea lui Paul al României de restituire a pădurii. Votul împotrivă a fost al reprezentantului Direcţiei Silvice Bucureşti, care a contestat punerea în posesie.

Cele 47 de hectare valorează 14 milioane de euro. Terenul e valoros din două motive: e situat pe malul lacului Snagov, iar prinţul nu are niciun vecin.

Opt ani mai târziu, Curtea de Conturi arată că retrocedarea a fost ilegală. Pădurea Snagov a fost tot timpul proprietatea publică a statului român şi nu putea fi vândută. Chiar Casa Regală, într-o scrisoare semnată de regele Mihai, solicita instanţei să respingă retrocedarea.

Pe lângă pădure, Paul al României a cerut şi retrocedarea a 29 de hectare de livadă la Snagov şi restituirea Palatului Snagov. Livezile şi palatul sunt în administrarea primăriei locale.

În ultimii ani, porţiuni mari de pădure au fost defrişate, iar în locul arborilor au apărut case, vile şi moşii ce se întind pe mai multe hectare. Iar în această perioadă, expansiunea imobiliară continuă.

În acelaşi raport, Curtea de Conturi arată că, la sfârșitul anului 2010, în instanţe erau 1.983 de procese prin care se cereau 660.000 de hectare de pădure, dintr-un total de 3,3 milioane de hectare, cât mai administrează statul.

Unele hotărâri sunt imposibil de aplicat. Un exemplu este în judeţul Bihor, unde patru comune trebuie retrocedate integral.

Cele patru comune din Bihor au de retrocedat 63.000 de hectare de pădure. Asta chiar dacă cele patru unități administrativ-teritoriale nu au mai mult, ca suprafață, de 27.000 de hectare. Aici intră terenurile agricole, pădurile, cât și gospodăriile oamenilor.

În 1993, urmaşii boierului Mateescu cer retrocedarea a 7.800 de hectare naţionalizare de comunişti. După moartea succesorilor, de demersuri se ocupă avocata Elena Mureşan, cea care a îngrijit-o pe ultima moştenitoare a boierului, Elena Radu.

„La dorinţa ei expresă, am luat-o la mine. Dorinţa doamnei (...) a fost ca eu să închei acest contract de întreţinere (...) În baza acestui contract ea mi-a transmis tot ce avea, drepturile”, spune Elena Mureşan.

Iniţial, autorităţile aprobă retrocedarea a 430 de hectare de pădure din cele aproape 8.000 solicitate de urmaşi, care atacă decizia la Judecătoria Aleşd. Succesorii câştigă recursul şi primesc în 2010 mai mult decât au cerut: 62.000 de hectare. În 2013, Curtea de Conturi spune altceva: urmaşii ar fi trebuit să primească doar suprafaţa trecută în testament - 62 de hectare şi 683 de metri pătraţi.

Intenționat, mutând virgula, (...) una dintre zecimale s-a trecut la unități”, spune Alexandru Cipleu, administratorul Primăriei Șuncuiuș.

„De ce să fie acte false? Sunt actele oficiale pe care le-am deţinut noi, pe care le-am obţinut de la Arhivele Naţionale”, spune în schimb Elena Mureşan.

Cel ma disputat dosar de retrocedare anchetat de Curtea de Conturi vizează Biserica Ortodoxă.

În 2000, 27 de înalţi prelaţi, în frunte cu Înaltpreasfinţitul Pimen Suceveanul, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, înfiinţează Fondul Bisericesc Ortodox-Român al Bucovinei şi cer, în instanţă, restituirea a 192.000 de hectare de pădure şi a 160 de clădiri.

Ei susţin că asociaţia lor este urmaşul în drepturi al unui fond bisericesc care primise în 1781, prin ordin al Împăratului Iosif al II-lea al Austriei, două treimi din pădurile Bucovinei. Pentru a obţine recunoaşterea ca succesor în drepturi a fondului lor, preoţii s-au adresat instanţei. Au câştigat în 2001 şi de atunci tot cer pădurile de le Romsilva. Rând pe rând, cererile preoţilor au fost judecate la Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Timişoara, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Cluj, iar acum dosarul este, din nou, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Judecătorii Tribunalului Suceava şi ai Curţii de Apel Timişoara au considerat că preoţii au dreptul la pământul cerut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat deciziile, procesul a fost reluat la Curtea de Apel Cluj. Judecătorii de aici au respins cererea preoţilor, iar în noiembrie anul acesta, vine din nou rândul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să stabilească definitiv şi irevocabil dacă preoţii au dreptul la aproape 200.000 de hectare de pădure.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri