România furată. Sute de milioane de euro pierduți în gunoaie

Data publicării:
romania furata gunoaie

Iulie 2014. Românii află de la televizor că mafia italiană apare într-un dosar de spălare de bani, cu legături la Bucureşti. Administratorii gropii de gunoi de la Glina, Victor Dombrovschi şi Sergio Pileri, sunt reţinuţi în baza unui mandat european şi extrădaţi în Peninsulă.

„Acum, după arestarea celor doi patroni, autorităţile au pus şi sechestru asigurător pe zeci de hectare de teren pe care se întinde groapa de gunoi Glina”, relata reporterul Digi24 Bogdan Ocnaru.

Cosa Nostra, susţin procurorii italieni, ar fi spălat aproape 300 de milioane de euro cu ajutorul unor firme paravan. Banii ar fi fost obţinuţi din activităţi ilegale desfăşurate în Italia. Subiectul ajunge în presa europeană.

Un an mai târziu. Într-un raport, Comisia de la Bruxelles arată că România produce în fiecare an peste opt milioane de tone (8.441.596) de deşeuri menajere. Doar şapte milioane (6.930.000) sunt colectate oficial.

Gunoiul care dispare doar din hârtii în fiecare an (1.511.596) este de 272 de ori mai greu decât cimentul folosit la construcţia Casei Poporului, adică peste 33 de mii de vagoane pline.

„La noi piaţa nu este transparentă pentru că încă nu s-a făcut. Anul trecut am discutat foarte mult şi se pare că până la urmă nu se acceptă de către unele instituţii ca deşeurile să fie tranzacționabile numai pe bursa de mărfuri Bursa aduce întotdeauna transparenţă”, spune Attila Korodi, fost ministru al Mediului.

„În primul rând, costurile de acum ale salubriştilor sunt mult mai mici decât realitatea. Ei fiind nişte simpli transportatori de la noi de acasă la groapa de gunoi, ei nu au costuri. Şi diferenţa de bani e cea mai bună finanţare de campanie electorală”, spune un fost angajat din Ministerul Mediului.

Potrivit Eurostat, România (99% - deşeuri depozitate) este pe penultimul loc la reciclarea şi valorificarea deşeurilor. Aruncă la gunoi 99 la sută din ceea ce nu foloseşte. Ne mai întrece doar Bulgaria, care duce totul la gunoi. (100% depozitează).

În Germania (1% deşeuri depozitate), Olanda (1,1% deşeuri depozitate) şi Austria (1,2%) aproape toate deşeurile sunt transformate în bani (reciclare) şi energie (incinerare). La gropile de gunoi occidentale nu mai ajunge aproape nimic.

În România comunistă, normele de reciclare impuse populaţiei erau stabilite doar din considerente financiare. În sistemul de învățământ, de exemplu, fiecare elev trebuia să predea lunar cinci sticle, 10 borcane şi 10 kilograme de maculatură. În lipsa accesului la pieţele internaţionale de materii prime, costurile interne de producţie pentru sticlă şi hârtie erau ridicate. Economisirea resurselor, promovată sub sloganul „cei trei r: Recuperare, recondiționare, refolosire”, era politică naţională.

După căderea comunismului, reciclarea impusă de stat devine istorie. Centrele de colectare se închid rând pe rând.

Primele legi în domeniul managementului deşeurilor apar abia la sfârşitul anilor '90.

După ce România începe oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană, problema gunoielor intră pe agendele Executivului şi Legislativului de la Bucureşti. În 2000, Guvernul Năstase emite Ordonanţa de urgenţă 78, care reglementează pentru prima dată „activităţile de producere şi gestionare a deşeurilor, cu asigurarea unui nivel corespunzător de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii.”

Guvernul identifică în toată România 240 de gropi mari de gunoi. Majoritatea, înfiinţate în anii '70, au capacitate de depozitare depăşită și poluează.

„În perioada de preaderare a României la UE s-a pus un accent destul de important pe infrastructura de mediu care era într o stare aproape medievală comparativ cu celelalte state care au aderat la Uniunea Europeană”, spune Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului.

Din 2000, Uniunea Europeană porneşte Programul de Instrumente pentru Politici Structurale pentru Preaderare - ISPA şi acordă un miliard de euro finanţare nerambursabilă pentru 12 ţări.

România trebuia să investească în rezervele de apă potabilă, tratarea apelor reziduale, administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase şi în depoluarea aerului. Pentru perioada 2000-2007, Bruxelles pune la dispoziţia Bucureştiului, în fiecare an, 140 de milioane de euro.

„Sumele au fost generoase, importante, şi ar fi trebuit să ne ajute să ajungem la un alt nivel acum în anul 2015”, spune Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului.

În 2004, doar 10 state sunt acceptate în Uniunea Europeană. România şi Bulgaria trebuie să mai aştepte trei ani. Li se reproşează inclusiv probleme de mediu.

„Situaţia din România era mult mai dramatică”, spune Sulfina Barbu.

Ca să recupereze, guvernul Tăriceanu stabileşte, în 2005, prin ordonanţă de urgenţă, „un calendar de sistare sau conformare” a activităţii pentru cele peste 200 de gropi de gunoi. Până la jumătatea lui 2009, 139 de rampe trebuiau să se închidă. Restul primeau derogare până în 2017.

„La negocierile pe care România le-a susţinut în perioada 2005-2006 am reuşit să convingem că România are nevoie de fonduri importante pentru infrastructura de mediu”, spune Sulfina Barbu.

Ca nou stat membru, între 2007 şi 2013, România are la dispoziţie 5,6 miliarde de euro pentru programul Operaţional Sectorial Mediu.

Banii trebuie cheltuiți pentru îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructură de apă şi canalizare, dezvoltarea sistemelor de management al deşeurilor şi ecologizarea zonelor poluate istoric, reabilitarea termică, protecţia naturii, protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere şi asistenţă tehnică şi consultanţă.

„Pentru axa prioritară 2 pentru managementul deşeurilor au fost alocate 900 de milioane de euro din care contribuţia Comisiei Europene - 773 de milioane de euro”, , spune Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului.

România trebuie să pună la punct câte un circuit integrat, în fiecare judeţ, prin care autorităţile locale să gestioneze fluxul de gunoi. Concret, trebuiau înfiinţate puncte de colectare a deşeurilor, staţii de transfer, centre de sortare şi compostare şi gropi de gunoi ecologice care să primească, în principal, doar reziduurile rămase după colectarea materialelor reciclabile.

„Sistemul de Management Integrat al deşeurilor în judeţul Olt” este denumirea oficială a proiectului care trebuia implementat de Consiliul Judeţean, până la sfârşitul lui august 2015.

Bruxelles punea la bătaie peste 34 de milioane de euro (34.414.117 euro). Pe hârtie, asta însemna: patru staţii de transfer, puncte de colectare, ecologizarea gropilor vechi şi construirea unei rampe europene de depozitare a deşeurilor, în comuna Bălteni.

Deşi autorităţile trebuiau să semneze toate contractele până la sfârşitul lui august 2015 pentru a primi banii europeni, au reuşit să parafeze doar 10 documente din 12. Unul este pentru ecologizarea fostei gropi de gunoi de la Caracal.

Lucrările de ecologizare sunt aprope gata, cu toate că termenul de închidere este iulie 2017. Deşeurile au fost acoperite cu pământ, amplasamentul remodelat şi au fost montate instalaţii pentru colectarea gazului şi a lichidului rezultat în urma fermentării gunoaielor. Pe hârtie, zona nu mai este poluată. Realitatea este cu totul alta.

Constructor (înregistrare cu camera ascunsă): Ei până când nu dau drumul aici la asta n-au soluţii. Până nu va duce la Bălteni (n.r. - Groapa ecologică) tot gunoiul din tot judeţul... Aşa e peste tot, şi la Balş şi la Corabia. Ei n-au gândit-o, dom'le! Aşa a rămas peste tot. A rămas o groapă provizorie lângă depozitul care se închide.

Pe malul pârâului Gologan, fix lângă fosta groapă, un munte de gunoaie creşte de la o zi la alta. Dacă nu cad în apă, mizeriile ard mocnit. Aproape că blochează drumul către un poligon al Ministerului Apărării.

Asta, deşi Consiliul Local a decis ca, după începerea ecologizării, să transporte şi să depoziteze temporar deşeurile la groapa din Balş, aflată la 40 de kilometri.

Primar (înregistrare cu camera ascunsă): Au ajuns la concluzia, la nivel de Consiliu Judeţean, pentru că ei sunt mandatarii proiectului, să transporte de peste tot gunoiul în groapă. Sunt cheltuieli mult mai mici decât cheltuielile de, cum să zic, a închide şi gropiţa respectivă de gunoi.

„Avem destul de multe judeţe în care s-a sistat depozitarea la vechile gropi şi nu este implementat definitiv SMID-ul şi acolo s-au format depozite temporare de deşeuri. A fost acceptat o depozitare temporară pe un an de zile, dar n-a fost suficientă... acele depozitări temporare s-au transformat în depozite ilegale”, spune Florin Diaconu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.

Autorităţile judeţene din Olt au stabilit ca depozitul ecologic de deşeuri să fie amplasat lângă comuna Bălteni. Lucrările au început în septembrie 2013 iar recepţia rampei ar fi trebuit făcută încă din ianuarie.

„Au fost nişte situaţii care nu puteau fi prevăzute anterior... anul trecut a fost foarte ciudat... foarte ciudat din punct de vedere al precipitaţiilor. Au fost perioade în care practic nu s-a reuşit să se îndeplinească parametrii la care ne gândeam din punct de vedere al progresului”, spune Marius Stanciu, reprezentant Hill Internaţional.

Contractul pentru construcţia gropii de gunoi de la Bălteni, de opt milioane de euro (7.951.532 euro), a fost câştigat de asocierea dintre două firme româneşti şi una spaniolă. SC. Grup Primacons SRL (lider de asociere), Viales Obras Publica S.A. din Spania şi S.C. Aqua Proiect S.A.

Grup Primacons SRL este deţinută de Octavian Bălțoi. Numele lui a apărut, în 2009, într-un top al celor mai bogaţi români.

Societatea a avut contracte cu autorităţile locale din Slatina, pe vremea când primar era fostul ministrul de Finanţe, Darius Vâlcov, acuzat de procurorii DNA de trafic de influenţă. Contactat de DIGI 24, Octavian Bălţoi a transmis că lucrarea a fost predată şi recepţionată de Consiliul Judeţean conform contractului.

Judeţul Buzău. Municipiul Râmnicu Sărat. Inspectorii Gărzii Naţionale de Mediu fac un control la groapa de gunoi.

Groapa trebuie închisă până în iulie 2017. Până atunci, depozitul gestionat de consiliul local nu are voie să primească gunoi menajer, ci doar deşeuri stradale.

„Cum sunt cele de la spaţiile verzi da, sunt ok. Fânul şi gunoiul de grajd... este prevăzut în autorizaţia de mediu. Molozul la fel. Dar deşeurile recilabile în niciun caz: folie, hârtie, carton, plastic şi, într-adevăr aici avem deşeu biodegradabil. Nu se acceptă...”, spune un inspector de mediu.

„Ştiţi că noi în 2017... ne închide... aia e cea mai mare problemă a noastră. Deci acum... sunt şi acum mici probleme, ca peste tot, cred, dar eu nu văd o rezolvare din 2017, la ce populaţie avem noi în Râmnicu Sărat”, spune un reprezentant al A.D.P. Râmnicu Sărat.

La Râmnicu Sărat există doar o staţie de transfer a deşeurilor, unde gunoiul este presat, băgat în containere şi trimis la sortare. Rampa a fost construită pe banii celui mai mare operator de salubritate din judeţ - grupul RER. Aici ajunge doar o mică parte din gunoaiele oraşului.

Majoritatea deşeurilor merg la Gălbinași, la 48 de kilometri distanţă.

Acolo, acelaşi operator de salubritate zonal a inaugurat în 2009, tot din fonduri proprii, un depozit de deşeuri la standarde europene - singurul din întreg judeţul.

 

„Autorităţile locale, prin proceduri obligate de licitaţie şi nu de delegare de atribut de serviciu public, dau pe contracte de 10 ani către firme private serviciul de salubritate. În momentul în care ai dat, firma are interesul să facă profit. Cum să facă profit? Jucând cu cantităţi de deşeuri, jucând cu cantităţi depozitate sau colectate”, spune Attila Korodi, fost ministru al Mediului.

Consiliul Judeţean Buzău a avut la dispoziţie, din 2007, bani europeni să dezvolte un sistem modern de colectare a deşeurilor care ar fi trebuit să includă şi construirea unei gropi de gunoi ecologice. Proiectul a fost îngropat.

În 2011, Consiliul Judeţean Buzău renunţă la ideea construirii unei gropi ecologice. Noul proiect, prin care erau accesate 34 de milioane de euro (33,69 mil. euro fără TVA), era doar pentru maşini de gunoi, construcția a patru staţii de transfer (Berca, Pogoanele, Ulmeni, Pătârlagele), a două staţii de sortare (Poşta Câlnău, Gălbinaşi), a uneia de compostare şi închiderea depozitelor neconforme din Buzău şi Nehoiu.

În aprilie 2015, printr-o hotărâre de consiliu judeţean semnată de social-democratul Petre Emanoil Neagu, şi acest proiect este oficial abandonat.

Oficial, pentru că mai multe localităţi din judeţ nu au mai fost interesate să ia parte la proiect. Este vorba despre aceleaşi consilii locale care au contract cu operatorul privat de gunoi RER. Pe lângă municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat, RER Ecologic Service Buzău S.A. are contracte cu 17 localităţi. De altfel, grupul a câştigat, de-a lungul timpului, contracte în Capitală, Timişoara, Oradea, Cluj, Galaţi, Brăila, Tulcea şi Deva. „Am avut o problemă în teritoriu. Mai multe localităţi s-au retras din asociaţie (n.r. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară). Existând un operator în judeţ de mai multe vreme, au făcut lobby. Dacă lumea a fost entuziasmată într-o primă fază, fiecare s-a retras. Neavând nicio pârghie... Toată lumea a motivat simplu: aşa au hotărât domnii consilieri. Mă refer la consilii locale”, spune Petre Emanoil Neagu, vicepreşedinte CJ Buzău.

RER Ecologic Service Buzău S.A. are ca acţionari Consiliul Local al Muncipiului Buzău (6.9%) şi RER Recuperare Ecologică şi Reciclare SRL (93.09%) şi o cifră de afaceri în 2014 de peste şapte milioane de euro (7.120.322).

Între 1997 şi 2001, directorul filialei din Buzău a fost democrat-liberalul Cezar Preda. A renunţat la toate funcţiile deţinute în Grupul RER după ce a fost ales deputat în 2004.

„N-am nicio legătură cu dezvoltarea societăţii sau cu prezenţa societăţii, în continuare, în municipiul Buzău. Asta a decis-o primăria Buzău cu ce a avut ea de făcut. Eu am intrat în politică în anul 2000, cât am fost director la RER nu făceam politică. Absolut deloc”, spune Cezar Preda, vicepreşedinte PNL.

Legăturile societăţii RER Ecologic Service Buzău S.A. cu clasa politică din judeţ sunt reluate în 2000. Liviu Mocanu, actualul director general al societăţii, a fost ales membru în Consiliul Judeţean din partea Partidului Democrat Liberal în mandatul 2008-2012. Cât a fost fost în consiliu, Liviu Mocanu şi-a păstrat funcţia de conducere a societăţii de salubritate.

Discuție reporter - Liviu Mocanu, director RER Ecologic Service Buzău S.A.

- Noi am făcut din fonduri private groapa ecologică.

- Nu consideraţi că ar fi totuşi un monopol din start?

- Nu. Pentru că nu avem exclusivitate cu groapa ecologică din judeţ.

- În ce sens?

- De exemplu, în afară de primăria municipiului Buzău şi Râmnicu Sărat, cu care avem un serviciu concesionat noi, celelalte primării din judeţ, pentru că groapa ecologică are contract şi cu celelalte primării de comune, pentru că au ales să vină să depoziteze acolo că n-aveau... Puteau să se ducă spre exemplu în Prahova.

Există şi primari care au refuzat contractul cu RER Ecologic Service Buzău.

„Maşinile sunt MAN, euro 4, dotate cu tot ce trebuie, mai puţin aer condiţionat”, spune Stelian Gioabă, primarul comunei Stâlpu, jud. Buzău.

Comuna Stâlpu din Judeţul Buzău are, din 2009, propriul sistem de colectare a deşeurilor. Primarul Stelian Gioabă a obţinut o finanţare europeană de peste 400 de mii de euro pentru cumpărarea de maşini de gunoi. Consiliul Local şi-a înfiinţat propriul serviciu de salubritate şi a stabilit tarife pentru populaţie doar cât să acopere cheltuielile de funcţionare: 10 lei pe lună de gospodărie, în loc de 40 de lei, cât ar fi costat serviciul privat.

„S-a făcut un proiect pentru încă o groapă de gunoi, dar când va fi nu ştim. Poate că dacă vor fi mai multe vor fi şi preţurile mai mici, va fi o concurență. Dar deocamdată nu avem ce face, mergem la Gălbinaşi, cu ei avem contract, acolo ducem”, spune edilul.

„S-ar putea scrie cărţi... câte jocuri au fost în domeniul acesta. Eu cred că nu întotdeauna firmele private au jucat corect”, spune Attila Korodi, fost ministru al Mediului.

Rampa Telejean, înfiinţată în 1950, a fost închisă oficial în 2000. Lucrările de ecologizare au început abia în iulie 2014, ca parte a proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor Prahova".

27 de milioane de euro din fonduri europene trebuiau cheltuiţi pentru ecologizarea gropii de la Teleajen, construirea a patru staţii de transfer, a uneia de sortare la Boldeşti Scăieni şi a uneia de tratare mecano-biologică la Ploieşti. Contractul a fost semnat, în februarie 2013, de fostul ministru al Mediului, Rovana Plumb, şi de preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma.

„Ştim foarte bine care au fost problemele cu ceea ce însemnă accesarea fondurilor europene de către România, mai cu seamă de către autorităţile publice locale. Până când a fost depus proiectul, până când a fost elaborat... sigur că a durat ceva timp”, spune Raul Petrescu, viceprimarul din Ploieşti.

Pentru groapa de la marginea Ploieştiului, contractul a fost atribuit în aprilie 2014, prin licitaţie publică, asocierii SC Iridex Group Construcţii SRL, SC Iridex Group Import Export SRL şi SC Urban Electric SRL.

Grupul Iridex are afaceri în domeniul construcţiilor şi salubrizării în mai multe zone din ţară. Potrivit Registrului Comerţului, fostul deputat conservator Corneliu Pascu este membru în consiliul de admistrație la mai multe societăţi din cadrul Grupului Iridex.

„Contractul pentru închiderea depozitului neconform din Prahova a fost câştigat prin hotărâre judecătorească. Ca urmare este exclusă orice implicare a domnului Pascu în decizia unei instanțe din România”, spune Liviu Birău, director general adjunct Iridex Group Construcţii.

SC Urban Electric SRL este deţinută, în părţi egale, de Valentina Harpău şi Mihail Ştefănescu. În 2014, Urban Electric SRL a avut o cifră de afaceri netă de aproape cinci milioane de euro (4.767.925), în timp ce profitul declarat a fost de 15 mii de euro (15.791).

Valentina Harpău era în 2009 director de cancelarie la Prefectura Prahova. Mihai Ştefănescu apare în interceptările din dosarul în care Gheorghe Boeru, patronul Romair Consulting SRL, este acuzat de dare de mită, cumpărare de influență și evaziune fiscală în urma unor contracte pentru lucrări de mediu, finanţate de Uniunea Europeană, în judeţul Prahova. În stenograme, Mihai Ştefănescu discută cu Adrian Semcu, fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, despre licitaţii pentru proiecte de mediu.

Mihai Ştefănescu: Urmează bătălia pe astea... că toată lumea e cu ochii să facă bani acum că, de fapt, ăsta a fost... de fapt, interesul!

- Semcu Adrian: Licitaţiile care vin, nu?

- Mihai Ştefănescu: Aha, aha! Aţi văzut!?

- Semcu Adrian: Și tu te bagi undeva?

- Mihai Ştefănescu: Păi mă bag la toate! Adică vreau să mă bag la toate!

- Semcu Adrian: Mergi singur sau iei partener?

- Mihai Ştefănescu: Păi dar n-am cum să merg singur... n-am cum să merg singur!

Romair Consulting SRL, societatea controlată de Gheorghe Boeru, a primit mai multe contracte pentru proiecte de mediu. Unul de aproape 300 de mii de euro (280.421 de euro) a fost atribuit prin negociere directă tocmai pentru programul de deşeuri.

„Au fost şi foarte multe cazuri în care autorităţile locale, responsabilii, organizatorii de licitaţii au considerat ca aceste fonduri pot fi date prietenilor, firmelor prietene, lucru total greşit, sau pe principiul 'lasă că merge şi aşa, n-o să mă descopere nimeni'”, spune Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului.

Romair Consulting SRL este verificată în dosarul DNA în care sunt cercetaţi printre alţii Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta, deputatul Sebastian Ghiţă şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma.

Discuţie reporter - fost angajat din Ministerul Mediului

- Consultanţii europeni au fost cei care au distrus fondurile europene din punct de vedere tehnic. Nu poţi să te declari consultant atâta vreme cât tu modifici o documentaţie ca să-i convină beneficiarului. Beneficiarul fiind Consiliul Judeţean. Politic fiind, tu îi manevrezi cifrele ca să iasă cum vrea el. Eu am auzit şi 40 la sută, pe la urechile mele, cât am lucrat la statul român, 40 la sută a fost cea mai mare cifra auzită de mine.

- Dintr-un contract de cât? De un milion?

- Nu mai ştiu... eu am auzit procentul aşa... 40 la sută... înseamnă că nu faci nimic.

De contracte de consultanţă pentru lucrări din cadrul proiectul „Sistemul de management integrat al deşeurilor din Prahova”, în valoare de peste un milion de euro, au beneficiat şi societăţile Hill Internaţional SRL şi Ramboll South East Europe SRL. Hill Internaţional apare în acelaşi dosar al fraudelor din fonduri europene din Prahova.

Procurorii susţin că societatea ar fi fost sprijinită de actualul secretar de stat din Ministerul Mediului, Mihail Facă - fost administrator public al judeţului Prahova - pentru a câştiga la licitaţii pentru contracte din bani europeni.

„Pot comenta acest aspect în momentul în care mă solicită procuratura. Nu am niciun fel de idee de astfel de înregistrare, până în momentul de faţă nu m-a solictat nimeni”, a spus Mihail Facă, secretar de stat în Ministerul Mediului.

Mihail Facă este subalternul actualului ministru al Mediului, Graţiela Gavrilescu. Ea a ocupat între 2004 şi 2007 fotoliul de viceprimar al municipiului Ploieşti.

Discuție reporter - Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor

- Dumnealui apare ca un personaj care a sprijit o firmă de consultanţă, care a câştigat un proiect de consultanţă. Ştiţi de acest lucru?

- Nu. Chiar nu ştiu de lucrul acesta.

La această oră, Hill Internaţional SRL supervizează, printre altele, lucrările în judeţul Olt, la groapa ecologică de la Bălteni.

„Avem, avem, avem... şi la Suceava avem şi acolo consultanță, mi se pare că şi la Vaslui şi la Alba Iulia”, spune Marius Stanciu, reprezentant Hill Internaţional.

Ramboll South East Europe SRL, cea de-a doua societate care oferă consultanță în Prahova, este administrată din 2013 de Silviu Stoica. El este fostul şef al Direcţiei pentru Managementul Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Mediului. Între ianuarie şi iulie 2009 a fost şeful Autorităţii de Management a Programului Operaţional Sectorial Mediu. Contactat de Digi 24, directorul Ramboll South East Europe a refuzat să acorde un punct de vedere.

Silviu Stoica nu este singurul fost director al Autorităţii de Management pentru fondurile de mediu cu legături în proiectele supervizate de instituţie. Până acum trei luni, autoritatea a fost condusă de finul lui Sebastian Ghiţă, Ciprian Ghioc. Şi numele acestuia apare în dosarul în care este cercetat deputatul PSD.

Interceptări în Dosarul fondurilor europene: „Membrii grupului au primit sprijin pentru câștigarea lucrării (...) din partea deputaţilor Ghiţă Sebastian Aurelian şi Cosma Vlad Alexandru (...) şi a altor persoane care au fost în măsură să ofere informaţii grupului infracţional (...) Ghioc Ciprian - director general al Autorității de Management POS Mediu [...], finul deputatului Ghiţă Sebastian.”

Potrivit Autorităţii de Management, doar şapte din cele 10 contracte pentru implemetarea Sistemului Integrat de Gestionare a Deşeurilor din Prahova au fost scoase la licitate până în prezent, deşi finanţarea europeană pe întreg programul de mediu expiră în decembrie 2015.

„Din informaţiile generale pe care le am vor rămâne circa 15 judeţe fără astfel de investiţii. Dacă în perioada 2007- 2013 vorbeam de aproape un miliard de euro pe care îi avem la dispoziţie - şi din păcate nu am cheltuit mai multe de 400 de milioane pe această zonă de management a deşeurilor - în 2014 -2020 nu avem decât 500 de milioane”, spune Ionuţ Georgescu, preşedintelele Asociaţiei Planeta Verde.

„Discutăm de proiecte care sunt suspicionate de fraudă sau de nerespectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, discutăm de proiecte care sunt blocate sau care nu respectă standardele privind sistemul integrat de gestionare a deşeurilor”, spune Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului.

Pe lângă problema absorbţiei fondurilor europene, România mai are o problemă.

„Noi până la ora actuală nu suntem condamnaţi la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru netraspunerea legislaţiei UE în termen. Nu garantez însă că această performanță foarte bună se va menţine şi în viitorul apropiat”, spune Răzvan Horaţiu, agentul guvernamental al României la Curtea de Justiţie a UE.

România are 14 procese deschise de Uniunea Europeană pentru chestiuni legate de mediu - neimplementarea legislaţiei sau aplicarea incorectă a acesteia.

În cel mai recent dosar, Comisia Europeană acuză România că, nici la un an şi jumătate de la expirarea termenului limită, nu a aplicat directiva referitoare la ambalaje şi reciclarea acestora.

„Din ce motive s-a întârziat nu aş putea să vă spun, că eu nu cunosc. Ce pot să vă spun e că există o serie de funcţionari cu nume şi prenume care ori nu au avut interes, ori nu vrut... cert este că nu şi-au făcut treaba la timp”, spune Răzvan Horaţiu Mihai, agentul guvernamental al României la Curtea de Justiţie a UE.

Prin nealinierea la legislaţia europeană în materie de mediu şi prin gradul mic de absorbţie al fondurilor, România pierde bani şi locuri de muncă.

„Potenţialul este uriaş. Estimările noastre ne arată că există potenţial pentru a crea aproape 30.000 de locuri de muncă noi în acest domeniu, doar în România”, spune Karmenu Vella, comisarul europeană pentru Mediu.

„Noi pierdem cam 3,5 miliarde de euro, la PIB-ul României, pentru că nu implementăm sistemul până la capăt”, spune un fost angajat din Ministerul Mediului.

De la 1 ianuarie 2016, România va mai avea o problemă - piaţa deşeurilor va fi liberalizată. Asta înseamnă că, din Europa, pot fi aduse şi depozitate deşeuri în România fără o notificare prealabilă.

„Erau zone din Europa, cum era sudul Italiei, de unde se dorea intrarea cu deşeuri menajere colectate de alţii. Se depozitau în România şi din fericire încă nu se poate lucrul acesta”, spune Attila Korodi, fost ministru al Mediului.

„România este foarte interesantă din punct de vedere al producătorilor de deşeuri de afară, pentru că sunt foarte ieftine inclusiv valorificarea, inclusiv depozitarea şi atunci se încearcă de foarte multe ori ca aceste deşeuri să intre ilegal în ţară”, spune Florin Diaconu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.

În România, preţul mediu de depozitare la gropile de gunoi este de 14 euro tonă. În Europa, în state precum Italia, tarifele ajung şi la 100 de euro pe tonă.

„În momentul în care peste graniţă, la 20 de kilometri de exemplu, în Ungaria, la depozitul de gunoi cu tot cu taxa de penalizare pe operatorul de salubritate, costă 50 de euro... iar la Nădlac, 20 de euro. Este mai ieftin să treacă repede graniţa şi vine şi aduce deşeul la noi. Avem o interdicţie de depozitare, dar dacă zice pe hârtie că-l bagă într-o staţie de sortare pe hârtie...”, spune Ionuţ Georgescum, preşedintelele Asociaţiei Planeta Verde.

Potrivit legii, Ministerul Mediului este singura instituţie care realizează politica naţională în domeniu şi care trebuie să îndeplinească rolul de autoritate de stat, de coordonare şi control. Inclusiv în privinţa absorbției şi cheltuirii de bani europeni pentru rezolvarea problemelor ridicate de deşeuri.

Discuție reporter - Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

- Consideraţi că acolo unde au fost chetuiți bani europeni, au fost cheltuiți corect?

- Eu consider, eu cel puţin, sau atâta timp cât prezumţia de nevinovăţie funcţionează în România, cred că cei care au avut dorinţa să absoarbă bani europeni au ştiut şi cum şi în mod, din punct de vedere legal.

În prezent, la nivel naţional, doar 32 de consilii judeţene din 41 au în derulare contracte pentru lucrări şi consultanță cu privire la sistemele de management integrat al deşeurilor. Potrivit datelor de la Autoritatea de Management, la nivelul celor 32 de judeţe, media gradului de implementare a proiectelor este de sub 50 la sută, deşi contractele de finanţare expiră în mai puţin de trei luni. Restul de nouă judeţe nu au au fost interesate sau au renunţat, în timp, la banii europeni.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri