A început cea mai scumpă Olimpiadă de Iarnă. Jocurile Olimpice de la Soci 2014, în cifre şi date

Data publicării:
soci artificii

Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci au luat startul oficial. Ceremonia de deschidere a început la ora 18:14, ora României. Alături de preşedintele Vladimir Putin, în tribune s-au aflat 44 de lideri străini, printre care preşedintele Chinei, Xi Jinping, cel al Ucrainei, Viktor Ianukovici, secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, dar şi premierul român Victor Ponta. La olimpiadă participă 6000 de sportivi din 85 de ţări, iar România a trimis la Soci 24 de reprezentanţi. 

ACTUALIZARE ORA 21.00 Ceremonia, marcată la început de un mic incident tehnic - unul dintre circuitele electrice care marcau cercurile olimpice nu a funcționat - s-a încheiat cu un foc de artificii spectaculos:

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

 

Acesta este cel mai mare eveniment sportiv organizat de Rusia după destrămarea Uniunii Sovietice, iar autorităţile au cheltuit suma record de 50 de miliarde de dolari pentru pregătirea lui. Preşedintele Vladimir Putin a făcut din succesul evenimentului o chestiune de prestigiu personal şi de readucere a Rusiei în atenţia lumii întregi.

Olimpiada debutează însă într-un context tensionat, care include temeri privind securitatea, critici internaţionale legate de respectarea drepturilor omului şi probleme organizatorice.


Olimpiada în cifre

De aproape șapte ani Rusia se pregăteşte pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de iarnă la Soci. Au fost amenajate stadioane, renovate hotelurile şi ridicate noi spaţii de cazare. Nu mai puţin de 367 de kilometri de drumuri şi 77 de poduri au fost construite în oraşul de la Marea Neagră, cărora li se adaugă 201 kilometri de noi căi ferate60.000 de muncitori au lucrat pe şantierele de la Soci.

Potrivit estimărilor, cel mai mare eveniment sportiv al iernii va fi urmărit de aproximativ trei miliarde de telespectatori500.000 de spectatori sunt aşteptaţi la Jocurile Olimpice, adică mai mult decât populaţia oraşului Soci, care este de 430.000 de oameni.

Nu toți localnicii sunt încântați de ceea ce s-a întâmplat până acum în oraşul lor. „Cu toții au vrut să facă bani, au cheltuit mult, dar nici măcar nu au făcut o treabă bună. Este timpul să-și îndrepte atenția și către sistemul de canalizare din Loo. Ne-au promis că ne vor pune gaze, dar nici acum nu avem”, a declarat un localnic.

6000 de sportivi din 85 de ţări vor participa la Olimpiada de la Soci, dintre care 1650 sunt paralimpici98 de medalii de aur vor fi atribuite în diferitele discipline şi tot atâtea medalii de argint şi de bronz.

Aproximativ 13.000 de ziarişti sunt acreditaţi, cu 3000 mai mulţi decât la ediţia de la Vancouver. 25.000 de oameni s-au oferit voluntari ca traducători și șoferi în timpul competiţiei de la Soci.

Simbolul Jocurilor, flacăra olimpică, a fost purtată de 14.000 de persoanepână la data de 7 februarie, momentul deschiderii oficiale a Jocurilor Olimpice de Iarnă.


Caucaz, o zonă a conflictelor

Considerată o adevărată reședință de vară a președintelui rus, oraș care a găzduit numeroase summituri informale, Soci este o stațiune situată la poalele munților Caucaz. Lanţul muntos Caucaz este traversat de numeroase văi, unde s-au stabilit popoare diferite, precum cecenii, osetii, abhazii şi cerchezii. Aici se vorbesc mai mult de 40 de limbi şi dialecte.

În acest lanţ muntos se înalţă Elbrus, la 5642 de metri, şi formează un spaţiu greu de controlat de Moscova. Este un loc de refugiu pentru multe popoare, dar şi un spaţiu de regrupare pentru diferite organizaţii armate. Reorganizarea regiunii după prăbuşirea Uniunii Sovietice a integrat aceste popoare în noi state şi a dat naştere unor mişcări care revendică autonomia.

În Caucazul de Sud, Georgia a pierdut 20% din teritoriu în urma războiului din 2008 împotriva Rusiei. Regiunile separatiste Osetia de Sud şi Abhazia își proclamaseră independenţa și au fost recunoscute ca atare de Moscova după război. Nu au fost recunoscute însă şi de comunitatea internaţională. Este de remarcat că oraşul Soci, unde au vor avea loc Jocurile Olimpice, e la doi paşi de frontiera abhază.

În Caucazul de Nord, în Rusia, Cecenia s-a autoproclamat independentă în 1991. În 1994 şi în 1999, Moscova a dus două războaie sângeroase care au făcut peste 100.000 de victime. Conflictul nu a fost încă rezolvat, războiul se duce încă în munţi şi chiar s-a extins în alte republici din Caucazul de Nord. Războiul din Cecenia a dat naştere unei noi ameninţări în regiune: grupurile islamiste radicale sunt din ce în ce mai puternice, iar atacurile teroriste s-au înmulţit.

Doku Umarov, un luptător cecen care are legături cu Al-Qaida, a creat din 2007 Emiratul din Caucaz, un teritoriu care se întinde de la Marea Neagră la Marea Caspică şi ameninţă cu atentate împotriva ruşilor.

Cu o lună înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice, oraşul Volgograd a fost ţinta a două atacuri sinucigaşe revendicate de o altă grupare de jihadişti din Daghestan.

Cum este asigurată securitatea la Soci

În acest context tensionat se deschid Jocurile Olimpice de la Soci. Competiţiile se desfăşoară în două locuri, unde securitatea a fost întărită cu ajutorul armatei şi a 37.000 de poliţişti, ceea ce înseamnă un poliţist la zece locuitori. În partea muntoasă, accesul maşinilor este strict controlat pe baza unor permise speciale, iar, în unele zone este interzis.

În zona de litoral, navigaţia este limitată şi un sistem radar este în funcţiune pentru a depista submarinele care s-ar putea apropia.

În plus, serviciile ruse de securitate au acces la toate convorbirile telefonice şi la toate mesajele trimise pe Internet. Un astfel de dispozitiv de securitate costă mult, la fel cum a costat şi infrastructura pentru competiţiile sportive şi facilităţile de transport, care nu existau înainte de Jocuri.

Rezultatul: cu o factură de 50 de miliarde de euro, Jocurile Olimpice de la Soci sunt cele mai păzite, dar şi cele mai scumpe din istorie. O probă de forţă economică şi o provocare politică pentru Vladimir Putin, care a demonstrat că forţa Rusiei se simte în toată lumea, dar mai ales la ea acasă, conchide o analiză Le Monde.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri