Adoptat de România. Un neamț s-a mutat în Iași pentru o afacere de 2,5 milioane de euro, cu etichete

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

Povestea lui Markus Stampfl a început în urmã cu 20 de ani, când a venit în România pentru o afacere cu etichete autocolante. Plãnuia sã revinã rapid acasã, dar afacerea nu a evoluat la fel de rapid. Însã nu s-a dat bãtut. "M-am speriat când am intrat în ţară. Nu mai văzusem străzile atât de stricate şi neluminate şi căruţe şi aşa mai departe," povesteşte antreprenorul.

S-a încãpãţânat sã cunoascã România dincolo de aparenţe şi perseverenţa l-a rãspãlãtit. Acum conduce o afacere de milioane de euro şi e mândru cã etichetele sale sunt peste tot: "Oricine din România are un produs de la mine în casă. Începând de la şampanie vin, medicamente, ciocolată, pizza."

Drumul pânã aici nu a fost uşor. În 1998 a dat faliment, dupã ce un partener român l-a lãsat fãrã bani. Familia l-a ajutat sã repunã tipografia pe picioare cu bani din Germania, însã cel mai mult l-a impresionat reacţia din România. Spune cã tot timpul s-a simţit discriminat pozitiv și cã a beneficiat de „bonusul de neamț".