Cine a fost primul primar al Bucureștiului după Revoluția din 1989 și ce face acum în America

bucuresti anii 90 profimedia
sursa foto Profimedia Images

Bucureștenii vor merge la vot în 27 septembrie să îl aleagă pe al 15-lea primar al orașului, din perioada post-comunistă. Puțini însă își amintesc cine au fost primii primari ai Capitalei, după Revoluția din 1989, când românii de-abia învățau ce este libertatea. Și mai puțini știu că primul edil bucureștean în democrație a plecat să trăiască în America.

Primul primar al Capitalei după Revoluția din 1989

Primul primar post-decembrist al Bucureştiului a fost dr. Dan Predescu, fost preşedinte al Consiliului Municipal Bucureşti al Frontului Salvării Naţionale. Angajat ca cercetător la Institutul de biologie şi patologie celulară, Dan Predescu s-a aflat în primul grup de oameni care a pătruns în Primăria Municipiului Bucureşti în ziua de 22 decembrie 1989.
Dan Predescu a fost numit în funcţia de primar la 21 ianuarie 1990 de către adunarea Consiliului Municipal Bucureşti, alcătuită din 49 de membri, care l-a votat în unanimitate. A fost demis din funcție în 23 iulie 1990. După demitere a părăsit ţara, stabilindu-se în SUA. Trăiește într-o suburbie a orașului Chicago, Oak Park, alături de soție și de fiică, și este profesor la Universitatea Rush, în cadrul departamentului de medicină internă. 

În timpul scurtului său mandat a avut mai multe confruntări cu manifestanții din Piața Universității, despre care spunea, într-un interviu publicat de ziarul Dimineața în 6 iunie 1990, că „nu prezintă o stabilitate psihică normală”:

Dan Predescu: […]. În prezent sunt preocupat de starea de igienă a zonei Pieței Universității, de blocarea unei importante artere de circulație care creează multe neplăceri bucureștenilor. După seismul de acum câteva zile am avut reale dificultăți privind deplasarea cetățenilor, transportul bolnavilor, aprovizionarea. Am mers personal printre cei aproximativ 50 de manifestanți din Piața Universității și le-am cerut doar să lase carosabilul liber. Nu mă interesează manifestația lor, pot rămâne mai departe acolo dacă așa consideră, dar să elibereze carosabilul pentru reluarea circulației în centrul orașului.

Reporter: Ce credeți totuși despre cei care continuă să se afle în Piață? Am auzit voci care spuneau că ați avut curaj să mergeți printre ei. La televiziune s-au putut vedea imagini ale întâlnirii nu tocmai blânde…

Dan Predescu: Nu cunosc sentimentul de frică. Totuși nu sunt un curajos. Am fost acolo să-i rog să înțeleagă că ne creează reale greutăți, plus aspectul jalnic pe care îl dau Pieței Universității. Nu știu pe cine reprezintă acei manifestanți. Un dialog cu ei este destul de greu de realizat. Unii dintre ei nu prezintă o stabilitate psihică normală.

Reporter: Vorbiți în calitate de medic sau de primar?

Dan Predescu: Nu trebuie să fii nici medic, nici primar ca să-ți dai seama de aceasta.

Reporter: Ca medic, totuși, ce ne puteți spune despre greviștii foamei?

Dan Predescu: Greva foamei făcută acolo mi se pare un act de ostentație. Ea se poate face la fel de bine acasă sau la spital. Sunt pentru a face greva foamei sub control medical. Cei din Piață refuză transportul la spital, fumează și după atâtea zile starea lor ar putea fi foarte îngrijorătoare… Medicina este obligată să lupte pentru viața omului, chiar împotriva voinței lui.”

Primarii Bucureștiului democrat

Ștefan-Constantin Ciurel 

Membru FSN, a fost primarul municipiului București în perioada 24 iulie 1990 - 16 noiembrie 1990, numit de guvernul Petre Roman. A absolvit Institutul de Construcții din București în 1956, începându-și cariera la deschiderea minei din Căpeni, Baraolt. A fost șef de șantier la construcția Institutului Politehnic din București în 1965, apoi coordonator al lucrărilor de construcții din zona Mangalia-Neptun și director general în centrala de construcții a Capitalei. Din 1983 a răspuns de coordonarea executării lucrărilor la Casa Poporului, Biblioteca Națională și la Muzeul Național de Istorie. După 22 decembrie 1989, a rămas director tehnic la Direcția generală de producție și prestații din Ministerul Economiei Naționale.

În scurta perioadă cât a fost primar al Capitalei, s-a ocupat de îmbunătățirea aprovizionării cu apă, pregătirea documentațiilor și a frontului de lucru pentru noi construcții de locuințe, realizarea unor noi linii de metrou, transferarea către unitățile de producție a magazinelor alimentare din municipiu și extinderea autonomiei sectoarelor.

Nicolae Viorel Oproiu

La 16 noiembrie 1990, Ştefan Ciurel a demisionat, ca urmare a criticilor venite de la Guvern privind lipsa de fermitate în aplicarea reformelor legate de salubritate, sănătate, protecţia mediului şi dezvoltarea urbanistică. În locul său, în temeiul legii nr. 5 din 19 iulie 1990 privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor până la organizarea de alegeri locale, primul-ministru l-a desemnat la 18 noiembrie pe Nicolae Viorel Oproiu primar al Capitalei.
Prima întâlnire de lucru între primarul Capitalei, Nicolae Oproiu, şi preşedintele României, Ion Iliescu, a avut loc la 22 martie. Concluziile trase în urma discuţiilor au fost necesitatea colaborării mai strânse între primarii de sector şi cel general şi cea a unei legi a intravilanului urban.

Doru Pană 

De la 2 septembrie 1991, oraşul Bucureşti l-a avut ca primar general, pe Doru Pană, numit de primul-ministru Petre Roman. Primăria Capitalei trebuia să rezolve o serie de obiective de primă importanţă, precum finalizarea construcţiilor de locuinţe, modernizarea infrastructurii, conturarea de către primărie a unei politici demografice în conjuncţie cu alţi factori guvernamentali şi stabilirea unei politici coerente de acordare a ajutorului social.
O întâlnire între preşedintele României şi primarul general al Capitalei a avut loc la 30 octombrie 1991, când au fost dezbătute măsurile privind asigurarea cu alimente a populaţiei pe perioada de iarnă şi a energiei electrice şi termice.

Crin Halaicu 

În Bucureşti, după primul tur de scrutin din 9 februarie 1992 din cei 33 de candidaţi, în lupta pentru fotoliul de primar general au rămas reprezentantul Convenţiei Democratice, Crin Halaicu, care a obţinut 45,64% din voturi, şi candidatul FSN, Cazimir Ionescu, care a câştigat 31,45 de procente din voturile valabil exprimate

Victor Ciorbea 

La scrutinul local, în turul doi, din 16 iunie 1996, a fost ales primar general al Capitalei, reprezentând CDR. A obţinut fotoliul de primar al Capitalei, cu 56,74% din voturile valabil exprimate, învingându-l, astfel, pe contracandidatul său, Ilie Năstase (PDSR), care a câştigat doar 43,26% din sufragii.
A fost desemnat prim-ministru la 19 noiembrie 1996, iar după validarea în cadrul Parlamentului, la 11 decembrie 1996, a depus jurământul în faţa preşedintelui României, Emil Constantinescu, la 12 decembrie 1996.
După ce Victor Ciorbea a devenit premier, la 11 decembrie 1996, primar general interimar a fost desemnat Viorel Lis. În legătură cu dubla calitate a lui Victor Ciorbea de primar general al Capitalei şi de prim-ministru al României s-au iscat numeroase polemici şi dezbateri juridice şi constituţionale. La 30 martie 1998 şi-a înaintat demisia din funcţia de prim-ministru al României, care i-a fost acceptată de preşedintele Constantinescu. În acelaşi timp şi-a înaintat şi demisia din funcţia de primar general al Capitalei.

Viorel Lis 

Viorel Lis a fost primar general interimar al Bucureştiulu, în perioada 11 decembrie 1996-10 noiembrie 1998.
La 10 noiembrie 1998, Biroul Electoral Central a dat câştig de cauză candidatului CDR, Viorel Lis, după analizarea proceselor verbale şi numărarea unor voturi anulate. Astfel, cu 329.620 voturi favorabile valabil exprimate, Viorel Lis a reuşit să elimine din primul tur din titulatura sa denumirea de de interimar, devenind primarul general ales al Capitalei până în anul 2000. În procente, Viorel Lis a obţinut 50,5% din voturi, în comparaţie cu candidatul situat pe locul doi, Sorin Oprescu din partea PDSR, care a primit 322.825 voturi, adică 49,5%.

Traian Băsescu 

Traian Băsescu a obţinut primul mandat de primar general al Capitalei în urma celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor locale din 18 iunie 2000. A câştigat mandatul de primar al Capitalei în turul al doilea, întrunind 50,69% din voturi, la foarte mică distanţă de Sorin Oprescu, candidatul PDSR, care a obţinut 49,31%.
Pe primul loc, în primul tur al alegerilor, din iunie 2000, în preferinţele electoratului bucureştean s-a aflat candidatul PDSR, Sorin Oprescu, cu 260.689 de voturi (41,16 la sută), urmat de candidatul PD, Traian Băsescu, cu 108.862 (17,18 la sută) şi Călin Cătălin Chiriţă (CDR), care a obţinut 104.719 (16,53 la sută).
La 6 iunie 2004, Primar general al Capitalei a fost ales din primul tur Traian Băsescu, candidat din partea Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD, cu 417.153 de voturi valabil exprimate (54,95%).
După ce, la 12 decembrie 2004, Traian Băsescu a fost ales preşedinte al României, în funcţia de primar al Capitalei a fost desemnat, ca interimar, viceprimarul Răzvan Murgeanu.
Perioada petrecută de Traian Băsescu la Primăria Capitalei a fost marcată de tensiuni, cum ar fi eliminarea chioşcurilor şi operaţiunea de colectare în centre speciale a câinilor comunitari. În tot acest timp, disputele lui cu membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) au fost permanente, notează Agerpres. Din această perspectivă, Traian Băsescu declara că Legea administraţiei publice locale ar trebui modificată în aşa fel încât primarului să-i fie asigurată o majoritate de 51 la sută în consiliul local, pentru a-şi putea duce la bun sfârşit programul promis cetăţenilor.

Răzvan Murgeanu 

Viceprimarul Răzvan Murgeanu a fost desemnat, la 23 decembrie 2004, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), cu 48 de voturi din 51, drept primar general interimar în locul lui Traian Băsescu, ales preşedinte al României.
Răzvan Murgeanu a fost de altfel singura propunere pentru preluarea atribuţiilor de primar general, care a venit din partea unui consilier municipal din partea Alianţei PNL-PD.
Răzvan Murgeanu a asigurat interimatul până la data de 3 aprilie 2005, când s-au organizat noi alegeri locale pentru desemnarea primarului.

Adriean Videanu 

Adriean Videanu a candidat la alegerile pentru funcţia de primar al Municipiului Bucureşti, post vacant după alegerea lui Traian Basescu în funcţia de preşedinte al ţării.
Adriean Videanu a câştigat din primul tur scrutinul desfăşurat la 3 aprilie 2005, cu 53,01% din voturile valabil exprimate.
A îndeplinit această funcţie până în iunie 2008.

Sorin Oprescu 

Sorin Oprescu a devenit primar general al Capitalei, după ce l-a devansat în turul al doilea al alegerilor locale din 15 iunie 2008, pe democrat-liberalul, Vasile Blaga. În Capitală, candidatul independent Sorin Oprescu a obţinut în turul al doilea 315.981 de voturi (56,55%), iar candidatul PD-L, Vasile Blaga, 242.760 de voturi (43,45%).
În primul tur de scrutin, din 1 iunie 2008, candidatul independent Sorin Oprescu a obţinut 30,12%, în timp ce democrat-liberalul Vasile Blaga, 29,56% din voturi.

Sorin Oprescu a fost suspendat din funcție din cauza problemelor sale penale. 

Ștefănel Dan Marin 

A fost interimar din partea UNPR în locul lui Sorin Oprescu, dar demis rapid din funcție și înlocuit cu un alt interimar, din partea PNL

Ioan Răzvan Sava

Gabriela Firea

Actualul primar al Capitalei este în funcție de patru ani, după ce a câștigat alegerile locale din 2016.

Editor : A.V.D

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate