Daniela Cîmpean, singura femeie președinte de CJ: În următorii patru ani, cel puțin două proiecte mari vor deveni realitate
Articol susținut de PNL Există în România câteva exemple de autorități județene care fac lucrurile să se miște. Secretul lor merită descifrat pentru a impulsiona și alte zone din țară. O astfel de autoritate este Consiliul Județean Sibiu, unde se află la conducere singura femeie președinte de Consiliu Județean. Are începute proiecte majore de dezvoltare pe care și-a propus să le continue în mandatul 2020-2024.
Candidați pentru un nou mandat de președintă a Consiliului Județean Sibiu. Cum ați caracteriza mandatul care se va încheia în curând?
Acest mandat a fost un mandat al „urgențelor", al recuperării unor starturi pierdute, al aducerii unor proiecte de la nivel de poveste și dorință la nivel de realitate. Acum patru ani mi-am propus priorități majore, în domenii care nu mai sufereau amânare: sănătate și infrastructura rutieră.
În domeniul sănătății, am reușit să aducem la stadiul de proiect matur construcția noului spital județean. Cu un teren în suprafață de 20 ha obținut de Consiliul Județean prin transfer de la Agenția Domeniilor Statului, PUZ aprobat și Plan Urbanistic de Detaliu în lucru, Studiu de Fezabilitate elaborat, indicatori tehnico-economici aprobați de consilierii județeni și acord încheiat cu Guvernul României pentru obținerea finanțării, Spitalul Clinic Județean Sibiu, cu secții de adulți și copii, are șanse să fie printre primele spitale publice construite în România după 1989.
Sibiul are de altfel o mai veche istorie de pionierat în domeniul sănătății. Primul spital de pe actualul teritoriu al României s-a deschis în 24 iunie 1292, pe actuala stradă Azilului. În 1494 prima farmacie e deschisă tot la Sibiu. Timp de secole, Sibiul a fost renumit prin medicii săi, iar in 25 iulie 1852 în prezența împăratului Franz Josef al Austriei, s-a pus piatra de temelie a actualului spital județean, inaugurat în 1857. În 1863 se dă în folosință primul spital de boli nervoase din sud-estul Europei, actualul spital de psihiatrie. Am moștenit, astfel, o tradiție medicală importantă, cu un patrimoniu de aproape 40 de clădiri, multe dintre ele monumente istorice, în care se desfășoară activitatea celor trei spitale pe care le coordonează Consiliul Județean Sibiu. Oricâte reparații și îmbunătățiri am face, acestea nu mai pot fi aduse la standardul optim: circuitele medicale sunt fracționate, reparațiile sunt foarte costisitoare, iar riscul de infecții intra spitalicești greu de înlăturat în aceste condiții.
De aceea, principalul proiect din acest mandat a fost noul spital județean, iar pandemia ne-a reconfirmat cât de necesare sunt investițiile publice din domeniul sanitar. Pe lângă asta, în 4 ani am reușit să asigurăm din fonduri proprii, guvernamentale sau europene, suma de 40 milioane Euro, pentru îmbunătățirea condițiilor de spitalizare și pentru dotări medicale esențiale în cele trei spitale din subordine, ceea ce ne-a ajutat și în gestionarea pandemiei.
În ceea ce privește infrastructura rutieră, ne-am concentrat pe asigurarea unei mai bune conectări între urban și rural, prin drumuri de calitate, practicabile în toate sezoanele. Aceste modernizări servesc atât mobilității forței de muncă, transporturilor de mărfuri, cât și turismului. Au fost reabilitați și modernizați 386 km de drumuri județene din totalul de 950 km. Am accesat fonduri europene pentru modernizarea unor drumuri intens circulate sau care pot contribui la dezvoltarea unor zone dezavantajate precum Agnita – Sighișoara, Mediaș-Bârghiș, Ocna-Țapu. Avem totodată proiectul Variantei Ocolitoare Sud a Municipiului Sibiu, pentru care a fost finalizat Studiul de Pre-fezabilitate, cu integrarea unei variante propuse de ONGurile de mediu din Sibiu cu ocazia dezbaterii publice pe care am organizat-o pentru proiect.
Eu cred că sănătatea și infrastructura de calitate, în special cea care se referă la conectivitate, sunt două condiții esențiale, urgente, pentru orice comunitate care vrea să se dezvolte serios și sustenabil. De aceea sunt bucuroasă că cele mai bune rezultate din acești 4 ani sunt tocmai în aceste domenii care necesitau îmbunătățiri majore urgente.
Ce alte priorități ați avut în vedere?
Protecția mediului este o prioritate pe care suntem preocupați să o integrăm în activitatea noastră pentru că ne dorim o dezvoltare durabilă. Am fost prima autoritate publică din țară care a adoptat încă din mai 2019 o politică locală de interzicere a obiectelor de plastic de unică folosință în acțiunile proprii și cele ale instituțiilor din subordine, imediat după ce Uniunea Europeană a trasat liniile principale ale acestei politici europene pentru anii următori. Am atras 14.6 milioane Euro din fonduri europene pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice de utilitate medicală sau socială, reducând consumul, costul facturilor dar și emisiile care contribuie la schimbările climatice.
Avem din 2016 funcțională colectarea selectivă a deșeurilor în județ, iar rata de reciclare a crescut constant și se situează peste media națională. Am reușit să finalizăm anul acesta revizuirea Planului Județean de Gestiune a Deșeurilor și pregătim din fonduri europene realizarea unor investiții majore care ne vor ajuta să reducem semnificativ cantitățile de deșeuri depozitate la groapă, o țintă europeană pe care dacă nu o atingem vom avea costuri imense, directe și indirecte.
Dacă veți câștiga un nou mandat, cum l-ați caracteriza în două cuvinte?
Poate cele două cuvinte pe care le cereți sunt o figură de stil, însă eu voi folosi chiar două cuvinte: PROIECTE MARI.
Județul Sibiu are nevoie de proiecte mari, care să-l aducă la standarde de secolul XXI și în domenii critice precum sănătatea și mediul, comparabil ca nivel de dezvoltare și nivel de trai cu regiuni importante din restul Uniunii Europene.
Avem capacitatea, avem voința și, iată, am dovedit că putem, avem mijloacele să realizăm proiecte mari care să schimbe în bine viața comunităților și să reducă la minimum decalajele. Cum ajungem acolo? Alegem drumul cel mai bun, folosind tocmai apartenența noastră la Uniunea Europeană.
În următorii patru ani, indiferent care vor fi rezultatele alegerilor, cel puțin două proiecte mari vor deveni realitate: noul spital județean și Varianta Ocolitoare Sibiu Sud. Acestea sunt proiecte mature, la care am muncit cu toții un mandat întreg și iată că acum sunt în faza în care pot fi implementate.
Oricum, în tot acest timp am avut un sprijin constant din partea sibienilor pentru proiectele mari. În 2019, peste 7.000 de sibieni au stabilit, în cadrul sondajului Băncii Mondiale privind proiectele importante pentru comunitate, că primele două priorități ar trebui să fie noul spital si varianta ocolitoare sud. Ori tocmai acestea sunt cele două mari proiecte pe care ne-am concentrat în ultimii ani, arătând astfel că administrația județeană e capabilă să-și armonizeze prioritățile cu dorințele cetățenilor.
În următorul mandat, principalul obiectiv este să începem lucrările la noul spital județean, a căror durată este estimată la 36 de luni. Este cel mai mare proiect de investiții din județul Sibiu postdecembrist, valoarea estimată fiind de aproximativ 500 milioane Euro. Mai mult de jumătate din sumă va fi cheltuită pentru aparatură medicală și dotări de ultimă generație. De asemenea, pentru următorul mandat, este în plan să înceapă lucrările la Varianta Ocolitoare Sud, estimate la aproximativ 100 milioane Euro. La capitolul gestionarea deșeurilor, principala mea țintă o reprezintă realizarea unui sistem de ultimă generație de tratare a deșeurilor, în așa fel încât procesul de tratare să fie nepoluant, iar cantitatea de reziduuri care merg în final la depozitare să se apropie de zero. Vrem ca în județul Sibiu să obținem din deșeuri resurse precum biogaz si compost. Avem în pregătire un proiect de aproximativ 50 milioane Euro în acest scop.
Din punct de vedere turistic, un proiect pe termen lung ale cărui baze se pun deja este obținerea certificării ca destinație verde. Începem cu 2021 Anul Drumeției, când vom găzdui un eveniment european de top al acestui domeniu – EURORANDO și cu această ocazie dezvoltăm infrastructura care ne ajută să ne bucurăm de frumusețile naturale fără a le distruge. Ne-am propus să protejăm peisajele culturale și naturale care dau caracterul unic al regiunii, limitând presiunile negative asupra mediului înconjurător, pentru a atrage acei turiști care pun preț pe experiențe de calitate, contribuind nu la degradarea, ci consolidarea comunităților locale. Gastronomia și peisajul sunt atuuri pe care am învățat să le redescoperim și să le valorificăm pentru experiențe turistice unice.
De unde vor fi finanțate astfel de proiecte, chiar există bani cu care să fie transformate în realitate?
Da, există! Problema majoră a României de când este membră a Uniunii Europene a fost lipsa de proiecte în stadiu avansat, nu lipsa banilor. Nu am reușit să cheltuim banii care ni s-au alocat, pentru ca nu am avut proiecte mature. Atât pentru banii europeni, cât și pentru cei guvernamentali sau locali e nevoie de proiecte care au parcursă faza birocratică de documentație, nu se află doar la stadiu de idei sau dorințe. Tocmai de aceea, ne-am concentrat pe realizarea de proiecte mature și, iată, așa am ajuns campioni la absorbția de fonduri europene în Regiunea Centru, fonduri care provin, în special, din Programul Operațional Regional. În acest moment NU avem vreun proiect matur care să nu fi primit finanțare!
Revenind la proiectul pentru noul spital, acesta este finanțabil european tocmai pentru că am ținut cont de toate cerințele majore de finanțare: are dimensiunile și numărul de paturi stabilite după regulile europene, are un grad ridicat de accesibilitate, fiind aproape de aeroport, drumul european și autostradă, are susținere majoră din partea comunității, va folosi un sistem digitalizat și tehnologiile verzi de construcție si operare etc. Dacă nu am fi ținut cont de toate cerințele europene, dacă ne-am fi dus pe tot felul de variante populiste și aproximative, nu aveam nicio șansă să obținem o finanțare pentru o investiție de 500.000.000 Euro.
Cred că oamenii politici responsabili sunt cei care își asumă un mandat ca să facă ceva semnificativ pentru comunitate, nu cei care se feresc să-și asume proiecte grele sau decizii controversate ca să nu piardă voturi. Până la urmă, rolul cuiva într-o funcție publică este de a rezolva probleme de interes public și de a dezvolta comunitățile.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
