Duminică, 1 decembrie, românii sunt chemați din nou la urne. Alegerile parlamentare din acest an sunt influențate de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, catalogate drept „surprinzătoare”, după ce partidele tradiționale au înregistrat eșecuri istorice, în timp ce polul suveranist a adunat aproximativ 35% din voturi.
Fără să fie favorit în niciun sondaj, Călin Georgescu, un candidat independent cu retorică anti-NATO și pro-Rusia, a reușit să câștige primul tur al alegerilor, cu 2.1 milioane de voturi - 22%. A fost urmat de candidata USR, Elena Lasconi, care a obținut 1,7 milioane de voturi.
Partidele istorice PSD și PNL nu au intrat în turul doi, ceea ce a dus la demisii de la vârful celor două formațiuni politice.
Acum, însă, România se pregătește pentru un nou scrutin: cel care va decide următoarea componentă a Parlamentului, forul unde sunt adoptate legi, hotărâri și moțiuni.
31 de partide și alianțe la Senat, 50 de partide la Camera Deputaților, precum și alte 19 organizații ale minorităților naționale se află pe buletinele de vot pe care românii le vor primi duminică, 1 decembrie, când sunt organizate alegerile parlamentare.
Ce propun acestea? Digi24.ro vă propune o sinteză a programelor de guvernare propuse de șapte dintre cele mai mari partide: PSD, PNL, USR, AUR, SOS, UDMR și REPER.
Miza alegerilor parlamentare de la 1 decembrie
Alegerile parlamentare de duminică sunt cele mai importante. La nivel teoretic, România este o republică semi-prezidențială cu un șef de stat și un șef de guvern, organizată conform principiului separației puterilor în stat (legislativă, executivă și judecătorească).
Parlamentul este format din Camera Deputaților și Senatului. La alegerile de duminică sunt aleși membrii celor două Camere din 43 de circumscripții (41 de județe + municipiul București + diaspora).
Pe lângă ei, vor fi stabiliți și reprezentanții minorităților naționale. În total, e vorba de 466 de parlamentari aleși pentru următorii patru ani.
Simplifcând, Parlamentul adoptă sau respinge Legi, numește membrii Guvernului și ai altor instituții cruciale democrației și poate răsturna Guverne prin moțiuni de cenzură. Documentele care trec de Parlament trebuie aprobate și de Președinte.
